În acest articol
Comisia Europeană pune presiunea pentru viitorul buget PAC pe guvernele naționale, susținând că statele membre nu sunt dispuse să contribuie mai mult la bugetul Uniunii. Mesajul a fost transmis de Esther de Lange, șefa de cabinet a comisarului european pentru Agricultură, Christophe Hansen, la o conferință organizată la Dublin, relatează Irish Farmers Journal.
Oficialul european le-a cerut politicienilor să nu atribuie exclusiv Bruxellesului perspectiva reducerii finanțării Politicii Agricole Comune. Potrivit informațiilor publicate, numai un stat membru susține în mod deschis, în acest moment, creșterea bugetului general al Uniunii Europene.
Materialul disponibil nu precizează numele statului, dimensiunea reducerii avute în vedere și nici alocarea propusă pentru agricultură. Declarația trebuie tratată, prin urmare, ca o poziție politică în negocierile bugetare, nu ca o decizie definitivă privind plățile fermierilor după 2027.
Bugetul PAC depinde de contribuțiile statelor membre
Cadrul financiar al Uniunii Europene este negociat între Comisia Europeană, guvernele statelor membre și Parlamentul European. Comisia poate propune structura și nivelul cheltuielilor, dar statele trebuie să accepte resursele din care va fi finanțat bugetul.
În lipsa unor contribuții mai mari, agricultura va concura cu alte priorități europene, precum apărarea, competitivitatea, energia, migrația, cercetarea și investițiile regionale. Mesajul transmis la Dublin sugerează că discuția despre o PAC mai bine finanțată nu poate fi separată de disponibilitatea guvernelor de a susține un buget european mai mare.
Pentru fermieri, această negociere va influența:
- nivelul plăților directe;
- finanțarea investițiilor în exploatații;
- sprijinul pentru dezvoltare rurală;
- instalarea tinerilor fermieri;
- instrumentele de gestionare a riscurilor;
- condițiile de mediu asociate plăților;
- contribuția financiară cerută statelor membre.
Niciunul dintre aceste elemente nu este stabilit definitiv pentru perioada 2028–2034.
Agricultura ar putea intra într-un cadru comun cu alte politici
O a doua sursă de incertitudine este arhitectura propusă pentru viitoarele fonduri europene. Comisia Europeană urmărește organizarea mai multor politici gestionate la nivel național și regional prin planuri comune de parteneriat.
Această abordare este prezentată drept o simplificare, dar unele state se tem că agricultura ar putea pierde protecția oferită de un buget separat. Bulgaria a cerut garanții pentru păstrarea unei finanțări agricole distincte, avertizând că reunirea PAC cu politica de coeziune poate dezavantaja țările mai mici și mai puțin dezvoltate.
Într-un fond comun, resursele pentru agricultură ar putea depinde mai mult de prioritățile stabilite de fiecare guvern. Plățile, investițiile rurale și sprijinul pentru procesare ar concura astfel cu proiecte din transport, energie, dezvoltare regională sau politici sociale.
Comisia susține că agricultura și coeziunea vor rămâne componente importante. Alocările finale și libertatea statelor de a muta bani între domenii trebuie însă stabilite prin negocierile asupra bugetului și legislației sectoriale.
Ce înseamnă disputa pentru România
Pentru România, rezultatul va influența atât subvențiile pe hectar și pe animal, cât și finanțarea investițiilor în ferme, depozitare și procesare. Poziția guvernului în Consiliul UE va conta în stabilirea bugetului general, a sumei rezervate agriculturii și a regulilor pentru planul național.
Agricultura României intră deja în negocierile pentru perioada de după 2027, iar fermierii trebuie să urmărească separat trei dosare:
- Cadrul Financiar Multianual al UE pentru 2028–2034;
- legislația viitoarei Politici Agricole Comune;
- planul național prin care România va distribui fondurile disponibile.
Un buget european mai mare nu garantează automat o alocare mai mare pentru România, după cum nici o sumă rezervată agriculturii la nivelul UE nu stabilește singură cuantumul primit de fiecare fermă. Distribuirea va depinde de criteriile europene, negocierile dintre state și deciziile luate prin planul național.
Propunerile de sprijin nu sunt bani disponibili
În paralel cu discuțiile despre reducerea bugetului, Parlamentul European și organizațiile agricole avansează propuneri pentru plăți mai bine orientate, sprijinirea fermelor active și instalarea tinerilor.
Aceste inițiative pot stabili priorități, dar nu reprezintă scheme deschise. Plafoanele, beneficiarii, contribuția proprie, cheltuielile eligibile și calendarul vor putea fi cunoscute numai după adoptarea bugetului și a regulamentelor aplicabile.
O reducere a resurselor totale ar putea face mai dificilă finanțarea simultană a tuturor obiectivelor: menținerea plăților directe, investițiile, cerințele de mediu, gestionarea crizelor și reînnoirea generațională. În acest caz, negocierile se vor concentra nu doar pe suma PAC, ci și pe redistribuirea banilor între intervenții și categorii de beneficiari.
Decizia finală aparține negocierii dintre instituții și guverne
Declarația transmisă la Dublin arată că executivul european încearcă să distribuie responsabilitatea politică pentru perspectiva unui buget agricol mai mic. Comisia afirmă că nu poate propune cheltuieli suplimentare fără ca statele membre să accepte finanțarea lor.
Guvernele pot cere protejarea PAC, dar trebuie să indice și dacă susțin majorarea contribuțiilor, introducerea unor venituri europene noi sau reducerea altor capitole bugetare. Parlamentul European va participa la negociere și poate cere modificări, însă cadrul financiar trebuie acceptat de statele membre.
Pentru fermieri, nu există încă un cuantum final al PAC după 2027 și nici niveluri confirmate ale plăților. Semnalul politic este însă că menținerea bugetului agricol va depinde de pozițiile concrete ale guvernelor, nu numai de promisiunile făcute în dezbaterile naționale.
