În acest articol
Fermierii din Republica Moldova cer menținerea licențierii importurilor de grâu, porumb și floarea-soarelui din Ucraina, avertizând că eliminarea măsurii după 31 octombrie 2026 ar putea provoca o scădere puternică a prețurilor de achiziție și dificultăți financiare pentru sute de exploatații. Asociația Forța Fermierilor solicită acum prelungirea mecanismului cel puțin până la 31 mai 2027 și amenință cu proteste dacă autoritățile nu răspund revendicărilor până la 30 octombrie. Principala dificultate este că Guvernul Republicii Moldova a acceptat introducerea licențierii numai până la sfârșitul lunii octombrie, fără posibilitatea prelungirii termenului prin mecanismul actual.
Disputa are implicații și pentru piața cerealelor din România, deoarece Republica Moldova reprezintă una dintre rutele de tranzit pentru mărfurile agricole ucrainene către Portul Constanța și alte destinații europene. Atacurile asupra infrastructurii de export din Ucraina, creșterea costurilor logistice și diferențele de preț dintre piețele regionale intensifică presiunea asupra producătorilor agricoli.
Forța Fermierilor cere prelungirea licențierii până la 31 mai 2027
Asociația Forța Fermierilor și-a intensificat solicitările în ultimele săptămâni, pe fondul dificultăților de export din Ucraina și al apropierii termenului de expirare a licențierii.
La 12 octombrie, organizația cerea prelungirea mecanismului cel puțin până la 31 decembrie 2026. Ulterior, Consiliul asociației a decis extinderea revendicării până la 31 mai 2027, considerând că dificultățile regionale de comercializare ar putea continua și în prima parte a anului viitor.
În comunicatul organizației prezentat de Radio Moldova la 22 octombrie, agricultorii au anunțat că sunt pregătiți să organizeze manifestații cu participarea utilajelor agricole dacă autoritățile nu întreprind măsuri până la 30 octombrie.
Pe lângă protejarea pieței cerealelor, fermierii solicită rambursarea accizelor pentru motorina agricolă, introducerea unor plăți directe pentru exploatațiile mici și mijlocii și modificarea unor prevederi fiscale.
Directorul executiv al asociației, Alexandru Slusari, consideră că actuala situație nu poate fi tratată exclusiv prin regulile obișnuite ale concurenței comerciale, deoarece războiul a afectat capacitatea Ucrainei de a-și exporta producția agricolă.
Grâul și porumbul din Ucraina sunt mai ieftine cu aproximativ un leu moldovenesc pe kilogram
Diferențele dintre prețurile de achiziție reprezintă principalul argument economic prezentat de organizația fermierilor.
În evaluarea comunicată la 22–23 octombrie, Forța Fermierilor susține că producătorii ucraineni comercializează grâul și porumbul la prețuri cu aproximativ un leu moldovenesc pe kilogram mai mici decât cele obținute de agricultorii din Republica Moldova. La floarea-soarelui, diferența raportată se apropie de doi lei moldovenești pe kilogram.
Produs agricol | Diferența estimată între prețurile din Moldova și Ucraina |
|---|---|
Grâu | Aproximativ +1 leu moldovenesc/kg |
Porumb | Aproximativ +1 leu moldovenesc/kg |
Floarea-soarelui | Aproape +2 lei moldovenești/kg |
Estimări comunicate de Asociația Forța Fermierilor în octombrie 2026. Valorile reprezintă diferențe de preț între piețe, nu cotații oficiale sau oferte ferme de cumpărare.
Asociația atribuie menținerea acestor diferențe mecanismului de licențiere a importurilor.
Pentru o exploatație care comercializează 500 de tone de grâu, o diferență de un leu moldovenesc pe kilogram corespunde unui venit brut de 500.000 de lei moldovenești. Calculul arată dimensiunea economică a ecartului raportat, fără să reprezinte o estimare a pierderilor pe care ferma le-ar înregistra automat după expirarea măsurii.
La floarea-soarelui, diferența estimată este și mai mare, ceea ce explică interesul producătorilor pentru menținerea controlului asupra importurilor în perioada comercializării recoltei.
Asociația amintește situația din toamna anului 2023, când importurile din Ucraina au coincis cu o scădere accentuată a prețurilor interne. Alexandru Slusari susține că un nou episod de acest fel ar afecta în special agricultorii care au stocuri de cereale și obligații financiare scadente.
Legea actuală nu permite prelungirea automată după 31 octombrie
Licențierea importurilor de cereale și oleaginoase a fost introdusă prin Legea nr. 203 din 4 septembrie 2026, intrată în vigoare la 8 septembrie.
Potrivit actului normativ prezentat de agenția oficială MOLDPRES, mecanismul este valabil până la 31 octombrie 2026, fără posibilitatea extinderii termenului prevăzut de lege.
Prin urmare, menținerea licențierii după această dată ar necesita o nouă intervenție legislativă.
Regimul actual se aplică următoarelor categorii de produse:
Produs | Cod tarifar | Regimul aplicabil până la 31 octombrie 2026 |
|---|---|---|
Grâu și meslin | 1001 | Import pe bază de licență |
Porumb | 1005 | Import pe bază de licență |
Semințe de floarea-soarelui | 1206 00 | Import pe bază de licență |
Legea prevede excepții pentru anumite subcategorii, inclusiv semințe destinate însămânțării.
Licențele sunt eliberate gratuit de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare din Republica Moldova.
Pot solicita autorizații operatorii economici care desfășoară activități de creștere a animalelor, fabricare a uleiurilor și grăsimilor, morărit sau producere a furajelor.
O condiție importantă este că titularii licențelor nu pot comercializa sau reexporta mărfurile importate în baza acestora. Mecanismul permite astfel aprovizionarea anumitor procesatori și exploatații zootehnice, dar limitează introducerea produselor respective în circuitul comercial obișnuit.
Legea mai prevede că, după expirarea măsurii, Ministerul Agriculturii trebuie să prezinte Guvernului o evaluare a efectelor asupra pieței interne.
Guvernul invocă efectele asupra morăritului și zootehniei
Executivul de la Chișinău nu împărtășește integral poziția cultivatorilor de cereale.
În ședința din 26 august, premierul Vasile Tofan a explicat că licențierea poate proteja producătorii locali, dar are și costuri pentru alte ramuri economice.
Procesatorii de cereale și crescătorii de animale au nevoie de materie primă la prețuri competitive. Limitarea accesului la importuri mai ieftine poate majora costurile de producție pentru făină, furaje și produse de origine animală.
Această poziție a fost susținută și în dezbaterile parlamentare din septembrie. Reprezentanții sectorului zootehnic și ai industriei de procesare au contestat extinderea restricțiilor, argumentând că acestea pot afecta competitivitatea întreprinderilor.
Există, așadar, două interese economice diferite: fermierii care vând cereale urmăresc protejarea prețului de achiziție, în timp ce procesatorii și crescătorii de animale sunt interesați de menținerea accesului la materii prime mai ieftine.
Alegerea unei soluții după 31 octombrie trebuie să țină cont de ambele categorii, precum și de obligațiile comerciale internaționale ale Republicii Moldova.
Blocajele logistice din Ucraina amplifică presiunea asupra piețelor vecine
Solicitările fermierilor moldoveni apar pe fondul dificultăților înregistrate de exportatorii ucraineni.
Atacurile rusești asupra infrastructurii portuare și restricțiile transporturilor maritime au determinat redirecționarea unor cantități importante de cereale către rutele alternative.
Forța Fermierilor estimează că Ucraina ar avea nevoie de cel puțin șase luni pentru evacuarea recoltei pe aceste rute, chiar și într-un scenariu în care exporturile ar ajunge la 4,5–5 milioane de tone lunar.
Organizația a semnalat și aglomerări importante în zona Giurgiulești–Reni–Galați, unde coloanele de camioane ar fi ajuns la șapte-opt kilometri.
Pentru producătorii ucraineni, transportul mai lent și mai costisitor poate reduce prețul obținut la poarta fermei. Pentru agricultorii din statele vecine, apariția unor cantități suplimentare pe piață poate amplifica presiunea asupra cotațiilor locale.
Totuși, efectul depinde de destinația efectivă a mărfurilor. Cerealele care tranzitează un stat pentru a ajunge în porturile de export nu au același efect comercial ca produsele importate pentru consumul sau procesarea pe piața internă.
România urmărește tranzitul cerealelor ucrainene prin Republica Moldova
Posibila eliminare a licențierii din Republica Moldova este relevantă și pentru producătorii români, dar efectele trebuie diferențiate între importuri și tranzit.
România reprezintă una dintre principalele căi alternative pentru exportul cerealelor ucrainene, prin infrastructura feroviară, rutieră, dunăreană și prin Portul Constanța.
În analiza AGRONET.ro privind cererile de trasabilitate pentru cerealele ucrainene, organizațiile agricole românești au solicitat autorităților verificarea originii, cantităților și destinației transporturilor, inclusiv pentru mărfurile care intră în țară prin Republica Moldova.
O altă problemă este capacitatea infrastructurii. România și Ucraina au discutat dezvoltarea unui coridor feroviar prin Republica Moldova, care ar putea direcționa anual până la 4,5 milioane de tone de cereale către Constanța. Proiectul a fost prezentat în analiza AGRONET.ro privind extinderea transporturilor feroviare ucrainene.
Pentru agricultorii români, o eventuală creștere a fluxurilor regionale poate produce efecte prin două mecanisme distincte:
- creșterea concurenței pentru vagoane, barje, spații de depozitare și capacități de încărcare în port;
- modificarea condițiilor comerciale atunci când cerealele de origini diferite concurează pentru aceiași cumpărători.
Expirarea licențierii din Republica Moldova nu înseamnă însă eliminarea automată a regulilor românești de import și nici intrarea fără restricții a cerealelor ucrainene pe piața Uniunii Europene.
Decizia privind licențierea trebuie luată înainte de sfârșitul lunii octombrie
Asociația Forța Fermierilor a stabilit 30 octombrie drept termen pentru un răspuns al autorităților și solicită continuarea negocierilor cu Guvernul și Parlamentul.
Calendarul actual concentrează două date importante: 30 octombrie, termenul stabilit de agricultori pentru soluționarea revendicărilor, și 31 octombrie, ultima zi de aplicare a licențierii potrivit Legii nr. 203/2026.
Organizația avertizează că, fără un nou mecanism de protecție a pieței, producătorii mici și mijlocii ar putea întâmpina dificultăți suplimentare în valorificarea stocurilor și plata obligațiilor financiare.
Guvernul susține, în schimb, că restricțiile asupra importurilor trebuie să rămână temporare și să nu afecteze disproporționat industria alimentară și sectorul zootehnic.
Pentru fermierii din Republica Moldova, rezultatul negocierilor va conta în special în perioada comercializării porumbului și a cantităților de grâu și floarea-soarelui rămase în depozite. Pentru România, principalele consecințe de urmărit sunt evoluția fluxurilor prin Republica Moldova, costurile transportului către Constanța și respectarea regulilor privind originea și destinația cerealelor.
