În acest articol
Portul Constanța ar putea primi un nou flux important de cereale ucrainene, după ce Ucraina a început negocieri cu Republica Moldova pentru un coridor feroviar capabil să transporte până la 4,5 milioane de tone anual către România. Reuters relatează că Kievul a cerut Chișinăului o reducere cu 50% a tarifului de tranzit, iar partea moldovenească solicită în schimb garanții privind volumele care vor utiliza ruta.
Discuțiile apar după intensificarea atacurilor asupra porturilor și transportului maritim ucrainean. Ministerul ucrainean al Agriculturii și-a redus prognoza de export pentru sezonul 2026/2027 de la 43 de milioane de tone la 38–40 de milioane de tone de cereale, iar o rută funcțională prin Republica Moldova și România ar putea prelua aproximativ 10% din aceste exporturi.
Coridorul ar putea transporta 4,5 milioane de tone pe an
Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova, estimează că ruta feroviară ar putea transporta aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual către Portul Constanța. Distribuit uniform, volumul ar însemna în jur de 375.000 de tone pe lună.
Negocierile nu au ajuns încă la stabilirea unei cantități contractate. Autoritățile ucrainene colectează informații de la transportatorii interesați, iar Republica Moldova vrea ca reducerea tarifului să fie însoțită de angajamente privind cantitățile efectiv transportate.
Principalele elemente aflate în discuție sunt:
- transportul feroviar al cerealelor ucrainene prin Republica Moldova către Portul Constanța;
- reducerea cu 50% a tarifului de tranzit solicitată de Ucraina;
- stabilirea volumelor minime care ar urma să utilizeze coridorul;
- perioada în care ruta va funcționa la capacitate extinsă.
Republica Moldova a mai fost utilizată pentru transportul feroviar al cerealelor ucrainene în perioada 2022–2023.
Peste 90% din cerealele Ucrainei pleacă acum pe mare
Miza noii rute este reducerea dependenței de porturile maritime. Reuters arată că peste 90% din exporturile ucrainene de cereale sunt transportate în prezent pe mare, în timp ce atacurile asupra porturilor au crescut riscurile și au afectat capacitatea de expediere.
Estimarea actuală de 38–40 de milioane de tone pentru exporturile din sezonul 2026/2027 este cu 3–5 milioane de tone sub prognoza anterioară de 43 de milioane de tone.
În aceste condiții, cele 4,5 milioane de tone pe care le-ar putea prelua coridorul moldo-român ar avea o pondere importantă în exporturile Ucrainei.
Ruta prin Republica Moldova nu este singura variantă analizată. AGRONET.ro a relatat deja că România și Ucraina discută creșterea tranzitului prin Portul Constanța, punctele de frontieră și Dunăre, inclusiv prin extinderea controalelor și utilizarea mai intensă a capacităților de transbordare.
România a mai gestionat volume mult mai mari de tranzit ucrainean
Experiența anilor anteriori oferă un reper pentru dimensiunea noului coridor.
La sfârșitul anului 2023, prin România tranzitau prin coridoarele de solidaritate aproximativ 4 milioane de tone de produse agricole pe lună, dintre care până la 2,8 milioane de tone proveneau din Ucraina, potrivit datelor prezentate anterior de partea ucraineană și analizate de AGRONET.ro.
Prin comparație, un coridor feroviar de 4,5 milioane de tone pe an ar însemna, în medie, un volum lunar mult mai redus decât vârful înregistrat în perioada de maximă utilizare a infrastructurii românești.
Diferența din 2026 este însă contextul. România are propria recoltă mare de cereale care trebuie transportată spre export, iar Dunărea traversează o perioadă cu debite reduse, ceea ce limitează încărcarea barjelor și crește costurile logistice.
Constanța își mărește capacitatea pentru cereale
Portul a continuat investițiile în capacitatea de depozitare și transbordare. Terminalul Canopus a ajuns în această vară la o capacitate de stocare de 180.000 de tone, după o investiție de 23 de milioane de euro.
Proiectul a adăugat șase celule principale cu o capacitate totală de 66.000 de tone, celule tampon și noi instalații pentru recepția cerealelor din camioane și barje.
Cele două puncte de descărcare pot prelua, tehnic, câte 400 de tone pe oră, iar instalațiile existente pentru încărcarea navelor au o capacitate comunicată de 800 de tone pe oră.
Investițiile oferă Portului Constanța mai mult spațiu pentru absorbția unor volume regionale suplimentare, dar întregul flux depinde și de accesul la vagoane, camioane, barje, linii feroviare, terminale și nave maritime.
Fermierii români urmăresc accesul la aceeași infrastructură
Pentru producătorii agricoli din România, principala miză nu este faptul că marfa ucraineană traversează teritoriul național, ci modul în care volumele sunt programate în raport cu recolta autohtonă.
Clubul Fermierilor Români a cerut deja reguli stricte pentru tranzitul cerealelor ucrainene, inclusiv volume avizate în prealabil, trasabilitate electronică, destinații portuare confirmate și separarea fluxurilor de descărcare.
Organizația susține că accesul cerealelor românești la camioane, vagoane, silozuri și ferestrele de încărcare în nave trebuie protejat atunci când tranzitul regional crește.
Noul coridor prin Republica Moldova ar adăuga o rută feroviară într-un sistem în care există deja presiune dinspre porturile dunărene și punctele de frontieră cu Ucraina.
Republica Moldova poate câștiga din tarifele de tranzit
Pentru Chișinău, proiectul are o miză economică proprie. Reuters relatează că autoritățile moldovene consideră că tranzitul cerealelor ucrainene poate aduce venituri importante infrastructurii feroviare.
Discuțiile au avansat inclusiv la nivel guvernamental. Ministrul moldovean al Infrastructurii, Vladimir Bolea, a mers în regiunea Odesa pentru discuții cu omologul ucrainean privind îmbunătățirea conexiunilor feroviare și extinderea tranzitului.
Pentru Ucraina, calculul este diferit: reducerea tarifului feroviar poate face ruta suficient de competitivă pentru a muta volume care altfel ar depinde de porturile supuse atacurilor.
Pentru România, rezultatul negocierilor poate transforma Portul Constanța într-un punct și mai important pentru exporturile agricole regionale. Dacă estimarea de 4,5 milioane de tone se concretizează, problema centrală va fi programarea acestui flux astfel încât tranzitul ucrainean, exporturile Republicii Moldova și recolta românească să poată utiliza aceeași infrastructură fără blocaje majore.
