În acest articol
Terminalul Canopus Constanța poate depozita acum 180.000 de tone de cereale, după finalizarea unei investiții de 23 de milioane de euro, fără TVA, realizată de Transport Trade Services prin filiala Canopus Star Constanța, potrivit informațiilor publicate de AGERPRES. Extinderea mărește capacitatea de preluare și transbordare într-o perioadă în care Portul Constanța este expus atât volumelor recoltate în România, cât și presiunii suplimentare din regiunea Mării Negre.
Proiectul a inclus noi spații de depozitare, puncte pentru descărcarea cerealelor din barje și camioane, echipamente de transport intern și cântare pentru fluxul de încărcare a navelor. Investiția poate reduce blocajele din terminal și poate crește viteza cu care marfa este mutată între transportul fluvial, rutier și maritim.
Pentru fermieri, efectul nu constă într-un preț mai mare garantat, ci într-o capacitate logistică suplimentară într-unul dintre principalele puncte de export ale cerealelor românești. Prețul primit de producător va continua să depindă de calitate, momentul vânzării, costul transportului, condiția comercială și cererea cumpărătorilor.
Șase celule noi și două puncte de descărcare
Extinderea terminalului a inclus șase celule de depozitare, fiecare cu o capacitate de 11.000 de tone. Au fost adăugate și cinci celule tampon, fiecare cu o capacitate de 825 de tone.
Investiția cuprinde:
- șase celule principale, cu o capacitate cumulată de 66.000 de tone;
- cinci celule tampon, cu o capacitate cumulată de 4.125 de tone;
- un nou punct de preluare a cerealelor din unități fluviale;
- echipamente pentru unul dintre cele două puncte noi de descărcare a camioanelor;
- benzi transportoare și elevatoare;
- conexiuni între extindere și terminalul existent;
- trei cântare pe fluxul de încărcare a navelor.
Cele două puncte de descărcare a camioanelor și barjelor au fiecare o capacitate de preluare de 400 de tone pe oră. Dacă ambele pot funcționa simultan în condițiile prevăzute de operator, capacitatea teoretică totală de recepție ajunge la 800 de tone pe oră.
Pentru încărcarea navelor vor fi folosite cele două instalații existente, care asigură o viteză comunicată de 800 de tone pe oră. Aceste capacități descriu performanțele tehnice ale instalațiilor, nu volumele care vor fi operate permanent, acestea depinzând de sosirea mărfii, programarea transporturilor și condițiile de navigație.
Investiția a fost finanțată în principal prin credit
Proiectul, în valoare de 23 de milioane de euro fără TVA, a fost finanțat în proporție de aproximativ 35% din resursele proprii ale companiei. Diferența a fost acoperită printr-un credit bancar.
Lucrările au început la 20 ianuarie 2025 și au fost finalizate la 15 iulie 2026. Terminalul este operat de Canopus Star Constanța, societate deținută în comun de Transport Trade Services și Cargill Agricultura.
Canopus Star este unul dintre cei trei operatori portuari ai Grupului TTS din Portul Constanța și este specializat în operarea produselor agricole.
Capacitatea suplimentară apare într-un moment sensibil pentru exporturi
Extinderea este finalizată într-o perioadă în care rutele cerealelor din bazinul Mării Negre sunt supuse unor riscuri logistice ridicate. Capacitatea Ucrainei de a exporta cereale prin porturile maritime s-ar fi redus de la aproximativ șase milioane la patru milioane de tone pe lună, după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii portuare.
Dacă volume suplimentare sunt redirecționate prin porturile dunărene și prin Constanța, terminalele românești pot fi supuse unei presiuni mai mari. Posibilele efecte includ:
- aglomerarea punctelor de descărcare;
- timpi mai mari de așteptare pentru camioane și barje;
- cerere crescută pentru vagoane, camioane și nave;
- presiune asupra spațiilor de depozitare;
- majorarea costurilor de transbordare și transport.
Noua capacitate a terminalului Canopus poate absorbi o parte din aceste volume și poate oferi mai multă flexibilitate în separarea loturilor și programarea încărcărilor. Nu poate rezolva însă singură problemele întregului lanț logistic, care include drumurile, calea ferată, Dunărea, disponibilitatea navelor și capacitatea celorlalți operatori.
Ce înseamnă extinderea pentru fermierii români
Pentru exploatațiile agricole, capacitatea portuară contează deoarece blocajele logistice se pot transfera în prețurile oferite în interiorul țării. Atunci când terminalele sunt aglomerate, cumpărătorii pot întârzia recepția, pot limita achizițiile sau pot include costurile suplimentare în oferta transmisă fermei.
La 21 iulie 2026, grâul de panificație avea un reper de aproximativ 219 euro pe tonă DAP Constanța, iar orzul era indicat la aproximativ 189 de euro pe tonă în aceeași condiție comercială. Aceste valori sunt repere de piață, nu oferte ferme și nu pot fi transferate direct la poarta fermei.
Din cotația portuară trebuie luate în calcul transportul, condiționarea, pierderile, finanțarea și eventualele servicii de depozitare. O capacitate mai mare în port poate îmbunătăți funcționarea fluxului, dar nu elimină aceste costuri.
Investiția poate avea efecte favorabile în special în perioadele de recoltare, când volume mari ajung simultan pe piață. România ar putea produce în 2026 aproximativ 30,5 milioane de tone de cereale și oleaginoase, însă o recoltă mare nu garantează profitul fermelor.
Capacitatea de depozitare și accesul la export ajută piața să gestioneze volumele, dar marja producătorului rămâne legată de prețul net obținut după scăderea cheltuielilor logistice și financiare.
Terminalul crește flexibilitatea Portului Constanța
Principalul câștig al proiectului este creșterea capacității de a primi, depozita și transfera cereale din mai multe tipuri de transport. Preluarea mărfii atât din barje, cât și din camioane permite terminalului să combine ruta dunăreană cu transportul rutier.
Celulele tampon pot contribui la menținerea fluxului între recepție, depozitare și încărcarea navelor, în special atunci când sosirea mărfii nu coincide exact cu programul navei. Noile cântare și echipamente pot reduce punctele de blocaj din interiorul terminalului.
Pentru piața cerealelor, investiția întărește rolul Portului Constanța ca punct regional de colectare și export. Beneficiul pentru fermieri va depinde însă de măsura în care capacitatea suplimentară se traduce în timpi mai mici de așteptare, costuri logistice controlate și concurență între cumpărători.
