În acest articol
Inputurile agricole s-au scumpit cu 11,7% în România într-un an, în timp ce prețurile produselor agricole obținute de fermieri au crescut cu numai aproximativ 1%. Datele Eurostat pentru trimestrul al doilea din 2026, prezentate de Agrobiznes, plasează România printre statele UE cu cea mai puternică scumpire a costurilor de producție, într-un moment în care energia și îngrășămintele pun cea mai mare presiune pe bugetele fermelor.
Diferența dintre cele două evoluții este de aproximativ 10,7 puncte procentuale: costurile inputurilor au avansat mult mai repede decât prețurile produselor agricole din România. Pentru exploatațiile care intră în campania 2026–2027 cu achiziții de îngrășăminte, combustibili și alte materiale, această diferență pune presiune directă pe marja de producție.
România depășește puternic media UE la scumpirea inputurilor
La nivelul Uniunii Europene, prețurile medii ale inputurilor agricole au crescut cu 4,7% în trimestrul al doilea din 2026 față de aceeași perioadă din 2025.
În România, creșterea a fost de 11,7%, adică cu 7 puncte procentuale peste media UE și de aproximativ 2,5 ori mai rapidă.
Dintre statele membre menționate de Eurostat, cele mai puternice scumpiri au fost:
- Lituania: +16,4%;
- România: +11,7%;
- Ungaria: +1,2%;
- Polonia: +1,2%.
Creșteri ale prețurilor inputurilor au fost înregistrate în toate statele membre, însă diferențele dintre țări sunt mari.
Pentru fermele românești, situația este cu atât mai dificilă cu cât prețurile produselor agricole nu au urmat aceeași traiectorie. În România, acestea au crescut cu aproximativ 1% față de trimestrul al doilea din 2025.
Energia și îngrășămintele trag costurile în sus
Cele mai mari presiuni la nivel european vin din două categorii esențiale pentru agricultură.
Prețul mediu al energiei și lubrifianților a crescut cu 22% față de trimestrul al doilea din 2025, iar îngrășămintele și amendamentele pentru sol s-au scumpit cu 13,4%.
Indicator UE | Evoluție anuală, trimestrul II 2026 |
|---|---|
Inputuri agricole, total | +4,7% |
Energie și lubrifianți | +22% |
Îngrășăminte și amendamente | +13,4% |
Produse agricole | -5,8% |
Cereale | -5,6% |
Lapte | -16,6% |
Presiunea îngrășămintelor era vizibilă încă din primăvară. AGRONET.ro a analizat evoluția fertilizanților, iar datele Comisiei Europene indicau în aprilie 2026 prețuri ale îngrășămintelor azotate cu aproximativ 71% peste media anului 2024.
În mai, fertilizanții azotați se situau încă la aproximativ 70% peste media din 2024 și cu circa 30% peste nivelul din februarie 2026.
Cerealele și laptele se ieftinesc în UE în timp ce costurile cresc
La nivelul întregii Uniuni Europene apare o evoluție în sens opus între veniturile potențiale din producție și costurile necesare obținerii ei.
Prețurile produselor agricole au scăzut în medie cu 5,8% în trimestrul al doilea din 2026, acesta fiind al treilea trimestru consecutiv de reducere.
Scăderea a fost înregistrată în 20 de state membre.
Printre cele mai afectate categorii se numără laptele, cu un recul anual al prețului de 16,6%, și cerealele, cu o diminuare de 5,6%.
Pentru fermele vegetale, combinația dintre cereale mai ieftine și îngrășăminte sau energie mai scumpe reduce spațiul financiar disponibil pentru campania următoare. Fermierul trebuie să finanțeze noile lucrări la costuri mai ridicate, fără ca prețul mărfii vândute să compenseze automat această creștere.
Fermierii cer ca sprijinul pentru îngrășăminte să ajungă înaintea fertilizărilor
Presiunea costurilor a determinat și solicitări pentru intervenția rapidă a autorităților.
Forumul APPR a cerut accelerarea sprijinului pentru achiziția îngrășămintelor, avertizând că unele exploatații ar putea reduce dozele de fertilizare sau suprafețele cultivate dacă banii ajung după ce deciziile pentru campania 2026–2027 au fost deja luate.
România are alocate 29,9775 milioane de euro din rezerva agricolă a UE pentru fermierii afectați de creșterea costurilor cu îngrășămintele și energia.
Statul poate suplimenta această sumă cu maximum 59,955 milioane de euro, ceea ce ar permite un buget total de până la 89,9325 milioane de euro. Plafonul maxim nu înseamnă însă că suplimentarea națională a fost deja decisă.
România trebuie să stabilească sectoarele eligibile, beneficiarii, formula de distribuire și valoarea sprijinului.
Reluarea producției la Azomureș nu rezolvă costurile actualei campanii
Pe termen mediu, piața îngrășămintelor ar putea fi influențată de revenirea producției interne. Azomureș are o capacitate de aproximativ 1,8 milioane de tone de îngrășăminte anual, însă reluarea producției nu este suficient de rapidă pentru a modifica aprovizionarea culturilor de toamnă din 2026.
Platforma a fost preluată de Romgaz la 1 septembrie, iar revenirea producției depinde de reviziile instalațiilor și de asigurarea gazului natural.
Pentru fermieri, problema imediată rămâne astfel finanțarea campaniei la costurile actuale. O creștere de 11,7% a indicelui inputurilor într-un singur an, concomitent cu un avans de numai aproximativ 1% al prețurilor produselor agricole din România, arată o deteriorare a raportului dintre costurile fermei și prețul obținut pentru producție.
