În acest articol
Florian Ciolacu cere reguli înaintea reluării tranzitului ucrainean, avertizând că redirecționarea cerealelor prin România ar putea bloca logistica necesară exporturilor locale. Directorul executiv al Clubului Fermierilor Români susține, într-o declarație publicată pe Facebook, că mărfurile ucrainene trebuie acceptate numai pe baza unor volume avizate, a unei destinații portuare confirmate și a unui sistem electronic de trasabilitate.
Poziția organizației apare într-un moment în care capacitatea Ucrainei de a exporta prin porturile de la Marea Neagră este afectată de atacurile asupra infrastructurii și de reticența unor armatori de a intra în zonă. Clubul anticipează că presiunea pentru utilizarea coridoarelor de solidaritate prin România va crește și cere ca regulile să fie convenite înainte ca volumele suplimentare să ajungă la frontieră sau în Portul Constanța.
„Revenim la scenariul 2022? Portul din Odesa este blocat, armatorii au oprit intrarea navelor, iar Dunărea are cel mai scăzut nivel din ultimii 30 de ani. Presiunea pentru reluarea coridorului de solidaritate prin România este imediată”, afirmă Florian Ciolacu.
Situația nu poate fi descrisă, pe baza informațiilor publice disponibile, drept o blocadă totală identică celei din 2022. Reducerea capacității portuare ucrainene poate însă redirecționa cantități importante către porturile dunărene, transportul rutier și feroviar și terminalele din Constanța.
Cine este Florian Ciolacu
Florian Ciolacu este directorul executiv al Asociației Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă. Potrivit prezentării publicate de organizație, el a absolvit Facultatea de Fizică a Universității din București, are studii postuniversitare la Academia de Studii Economice și este membru al Institutului Aspen.
Anterior activității din cadrul Clubului, a lucrat în diplomație, în relația României cu Organizația Națiunilor Unite și cu agențiile internaționale de la Geneva, și a ocupat funcții de conducere în sectorul tehnologiei informatice.
Florian Ciolacu conduce structura executivă a organizației. Președinția Clubului este deținută, pentru mandatul 1 iulie–31 decembrie 2026, de fermierul Alexander Degianski.
„Nu au fost învățate lecțiile din 2022”
Directorul executiv al Clubului susține că România riscă să repete problemele logistice și comerciale apărute după deschiderea rutelor pentru produsele agricole din Ucraina.
„Lecțiile din 2022 nu au fost învățate, iar efectele se pot multiplica”, afirmă Florian Ciolacu.
El estimează că efectul cumulat al tranzitului ucrainean și al schimbărilor climatice a produs pierderi de aproximativ 3 miliarde de euro fermierilor români.
Suma trebuie prezentată drept evaluare a Clubului Fermierilor Români. Declarația analizată nu include metodologia, perioada exactă, culturile luate în calcul sau separarea pierderilor provocate de secetă de cele legate de prețuri, importuri și blocajele logistice.
În aprilie 2023, Ciolacu estima pierderile fermierilor români de la începutul războiului la aproximativ 3,5 miliarde de euro, invocând scăderea prețurilor cerealelor și creșterea costurilor de transport. Diferența față de valoarea actuală arată că cele două cifre nu trebuie tratate ca o serie statistică direct comparabilă fără acces la metodele de calcul.
Dunărea limitează capacitatea de transport
Problema este amplificată de debitul redus al Dunării. În iulie 2026, debitul la intrarea în România a coborât la niveluri apropiate de minimul ultimelor trei decenii, mult sub media multianuală a perioadei.
Adâncimea mai mică limitează pescajul și obligă operatorii să reducă încărcătura barjelor. AGRONET.ro a prezentat estimări potrivit cărora volumele transportate pot scădea cu aproximativ 30–60%, în funcție de tipul navei și sectorul navigat.
Navlul dintre porturile ucrainene Reni sau Izmail și Constanța ajunsese la aproximativ 28 de dolari pe tonă la 20 iulie, cu circa 7 dolari pe tonă peste nivelul de la începutul lunii. Acesta este un reper logistic, nu un tarif garantat pentru fiecare transport.
Pentru agricultorii români, presiunea nu vine numai din cantitatea de cereale care traversează țara. Aceleași fluxuri concurează pentru:
- barje și convoaie fluviale;
- camioane și vagoane;
- spații de depozitare;
- puncte de descărcare;
- terminale de transbordare;
- ferestre de acostare și încărcare a navelor.
Costurile și întârzierile rezultate pot diminua prețul net primit de producători, chiar atunci când cotațiile cerealelor cresc în Portul Constanța.
Protocol comun pentru volumele autorizate
Prima măsură solicitată este încheierea unui protocol între România și Ucraina pentru interconectarea sistemelor de licențiere și a bazelor de date privind volumele autorizate să părăsească teritoriul ucrainean.
„Este nevoie de rigurozitate și de măsuri stabilite împreună cu statul ucrainean privind avizarea, tranzitul și descărcarea mărfurilor”, susține Florian Ciolacu.
Prin acest mecanism, autoritățile române ar trebui să cunoască înaintea sosirii transportului:
- tipul mărfii;
- cantitatea;
- exportatorul și destinatarul;
- punctul de intrare;
- traseul pe teritoriul României;
- terminalul de descărcare;
- nava care va prelua cerealele;
- termenul estimat pentru ieșirea mărfii din țară.
Sistemul ar putea limita intrările neprogramate și acumularea cerealelor în terminale. Aplicarea lui presupune însă un acord bilateral, infrastructură informatică compatibilă și reguli comune privind accesul instituțiilor la date.
Descărcare separată în Portul Constanța
Clubul propune amenajarea unor puncte distincte pentru descărcarea cerealelor ucrainene și acordarea de prioritate producției românești.
Separarea fluxurilor ar putea reduce concurența directă pentru instalațiile de descărcare, silozuri și echipamentele de încărcare a navelor. Măsura depinde însă de capacitatea și configurația fiecărui terminal, precum și de contractele comerciale ale operatorilor portuari.
Portul Constanța a continuat să investească în infrastructură. Terminalul Canopus și-a mărit capacitatea totală de depozitare la 180.000 de tone, după construirea a șase celule cu o capacitate cumulată de 66.000 de tone.
Extinderea ajută la preluarea mărfurilor, dar nu elimină limitele impuse de debitul Dunării, disponibilitatea transportatorilor și programarea navelor maritime.
Tranzit numai dacă nava este pregătită
Una dintre cele mai restrictive propuneri este permiterea tranzitului numai în situația în care nava destinată preluării cerealelor se află deja în port.
Scopul este ca marfa ucraineană să nu rămână în silozuri sau în terminale pe durate nedeterminate și să nu blocheze exporturile românești.
„Tranzitul trebuie permis doar când există navă în port pentru descărcare, pentru a nu se bloca exportul românesc”, afirmă directorul executiv al Clubului.
Aplicarea regulii ar necesita corelarea licenței de tranzit cu programul portuar, contractul de transport maritim și capacitatea efectivă a terminalului.
Simpla prezență a navei nu garantează încărcarea imediată. Operațiunile pot fi întârziate de vreme, controale, schimbări ale programului de acostare sau defecțiuni tehnice. Condiția ar reduce însă riscul ca mărfurile fără o ieșire programată să ocupe capacitățile destinate recoltei românești.
Sigilare și trasabilitate electronică
Clubul solicită și sigilarea transporturilor, urmărirea electronică a traseului și interzicerea comercializării pe piața românească a cerealelor declarate în tranzit.
Un sistem complet ar trebui să urmărească marfa de la intrarea în România până la încărcarea în navă sau ieșirea printr-un alt punct de frontieră. Deschiderea sigiliului, abaterea de la traseu ori depășirea termenului ar trebui semnalate automat autorităților de control.
Miza este delimitarea verificabilă dintre tranzit și import. Cerealele declarate pentru o destinație externă nu ar trebui să fie descărcate și comercializate în România fără îndeplinirea condițiilor aplicabile importurilor.
Capacitatea redusă a Ucrainei poate muta presiunea spre România
AGRONET.ro a relatatcă Ucraina ar fi pierdut aproximativ o treime din capacitatea lunară de export prin porturile maritime, de la circa 6 milioane la aproximativ 4 milioane de tone.
Estimarea provenea din declarațiile unei organizații a fermierilor ucraineni și nu reprezenta o evaluare completă a tuturor terminalelor. Datele indicau însă posibilitatea redirecționării a până la un milion de tone lunar către porturile dunărene.
Într-un asemenea scenariu, infrastructura românească ar trebui să preia simultan recolta locală și o parte mai mare din exporturile ucrainene. Fără programarea cantităților, creșterea tranzitului poate produce aglomerare, navluri mai mari și întârzieri în executarea contractelor fermierilor români.
Propunerile nu sunt încă reguli aplicabile
Clubul Fermierilor Români susține măsurile în cadrul Consiliului Economic și Social, în calitate de membru asociat al Confederației Patronale Concordia. La momentul declarației, propunerile nu erau prezentate drept protocol adoptat sau procedură oficială în vigoare.
Transformarea lor în reguli aplicabile presupune negocieri între România și Ucraina și decizii privind:
- instituțiile care avizează transporturile;
- accesul la bazele de date;
- capacitățile rezervate în port;
- controlul sigiliilor și al traseelor;
- sancțiunile pentru nerespectarea tranzitului;
- compatibilitatea cu normele europene;
- publicarea volumelor intrate și ieșite din România.
„Solidaritatea nu trebuie plătită de o singură parte”, afirmă Florian Ciolacu.
Pentru fermierii români, rezultatul concret nu va depinde numai de reluarea coridoarelor, ci de ordinea în care mărfurile intră în țară, durata tranzitului și accesul producției locale la transport, depozitare și încărcare. Fără aceste garanții, o soluție destinată exporturilor Ucrainei poate transfera o parte din costuri către exploatațiile agricole din România.
