În acest articol
Fermierii cer trasabilitate completă pentru cerealele ucrainene aflate în tranzit, într-o scrisoare deschisă prin care Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită autorităților române să verifice originea, cantitatea, traseul și destinația mărfurilor care intră în țară, inclusiv prin Republica Moldova. Solicitarea, prezentată de Digi24, apare pe fondul perspectivei creșterii fluxurilor agricole ucrainene prin România și al presiunii deja existente asupra transportului cerealelor românești.
Subiectul nu este dublat integral pe AGRONET.ro, dar continuă o problemă urmărită deja de publicație. La 30 iulie, Florian Ciolacu cerea reguli stricte pentru tranzitul cerealelor ucrainene, inclusiv sigilare, trasabilitate electronică și corelarea transporturilor cu destinația portuară. Noua intervenție este mai largă: AAC cere răspunsuri instituționale privind controlul efectiv al întregului traseu și accesul producției românești la infrastructura logistică.
Cerealele venite prin Republica Moldova, în centrul solicitării
Alianța cere o atenție distinctă pentru mărfurile provenite din Ucraina care tranzitează Republica Moldova și intră apoi în România. Organizațiile solicită proceduri prin care să poată fi verificate:
- originea cerealelor;
- cantitatea declarată;
- punctul de intrare;
- traseul pe teritoriul României;
- destinația finală;
- ieșirea efectivă a întregii cantități din țară.
Miza este delimitarea verificabilă dintre tranzit și import. Fermierii susțin că, în lipsa unui control complet, există riscul ca o parte dintre mărfurile declarate în tranzit să rămână pe piața românească.
Tema capătă greutate după apariția proiectului unui nou coridor feroviar prin Republica Moldova. AGRONET.ro a relatat că Ucraina negociază transportul a până la 4,5 milioane de tone de cereale anual către Portul Constanța. Un asemenea volum ar reprezenta aproximativ 10% din exporturile de cereale estimate ale Ucrainei pentru sezonul 2026/2027.
Fermierii cer monitorizarea mărfii de la intrare până la ieșire
AAC solicită autorităților să explice ce mecanisme există pentru schimbul de informații cu instituțiile din Ucraina și Republica Moldova și dacă datele privind transporturile pot fi corelate în timp real.
Organizațiile vor să fie stabilit și cine răspunde concret de verificarea:
- originii și cantității;
- calității cerealelor;
- destinației declarate;
- reziduurilor și pesticidelor;
- siguranței alimentare;
- contaminării mijloacelor de transport;
- respectării limitelor de încărcare pentru camioane și alte mijloace de transport.
O altă solicitare privește mecanismul prin care autoritățile pot confirma că marfa declarată în tranzit părăsește efectiv România în aceeași cantitate în care a intrat.
Această cerere merge în aceeași direcție cu propunerea formulată anterior de Clubul Fermierilor Români privind sigilarea transporturilor și urmărirea electronică a traseului de la frontieră până la terminal sau punctul de ieșire.
Problema nu este doar prețul cerealelor, ci accesul la logistică
Organizațiile agricole avertizează că o creștere puternică a tranzitului ucrainean poate reduce accesul cerealelor românești la transport, depozitare și operare portuară.
Presiunea este deja vizibilă. AGRONET.ro a relatat pe 13 august că fermierii din Moldova reclamă lipsa garniturilor feroviare pentru transportul cerealelor către Portul Constanța. Producătorii susțin că silozurile se umplu, iar apropierea recoltării florii-soarelui și porumbului crește urgența eliberării spațiilor.
Pentru fermier, efectul logistic se poate transforma direct într-un cost. Lipsa vagoanelor, barjelor sau ferestrelor de încărcare poate amâna livrarea, poate crește navlul și poate reduce prețul net obținut pentru cereală.
AAC cere din acest motiv ca autoritățile să precizeze dacă există proceduri prin care mărfurile ucrainene primesc prioritate și, dacă există, în ce condiții sunt aplicate.
Dunărea scăzută reduce suplimentar capacitatea de transport
Presiunea asupra infrastructurii apare într-un moment dificil pentru transportul fluvial. Nivelul redus al Dunării limitează încărcarea barjelor și reduce cantitatea care poate fi transportată într-un singur voiaj.
AGRONET.ro a arătat anterior că, în funcție de sectorul navigat și de tipul navei, capacitatea de transport poate scădea cu aproximativ 30–60% în condiții de apă foarte joasă.
În același timp, atacurile asupra infrastructurii ucrainene de la Marea Neagră cresc probabilitatea ca o parte mai mare din exporturile Ucrainei să fie redirecționată spre România. AGRONET.ro a relatat că Portul Constanța și frontiera românească ar urma să preia volume suplimentare, într-o perioadă în care recolta românească are nevoie de aceleași camioane, vagoane, barje, silozuri și terminale.
AAC cere publicarea cantităților tranzitate
Alianța solicită și date detaliate privind cantitățile de cereale ucrainene care intră și tranzitează România.
Organizațiile vor ca informațiile să fie defalcate după:
- punct de intrare;
- punct de ieșire;
- rută;
- mijloc de transport;
- perioadă de raportare;
- fluxurile care vin prin Republica Moldova.
Publicarea acestor informații ar permite compararea volumelor anunțate la intrarea în țară cu cele care ies efectiv și ar oferi fermierilor și operatorilor logistici o imagine mai precisă asupra presiunii exercitate asupra infrastructurii.
AAC cere, în plus, consultarea organizațiilor de fermieri, cooperativelor, transportatorilor și operatorilor portuari înaintea adoptării unor noi măsuri privind coridoarele de solidaritate.
Alianța pentru Agricultură și Cooperare reunește Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România, Federația Națională PRO AGRO, Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal și Asociația Forța Fermierilor.
Pentru agricultorii români, problema centrală nu este simpla trecere a cerealelor ucrainene prin țară, ci modul în care tranzitul este controlat și programat. Dacă volumele cresc în lunile de recoltare, diferența dintre un coridor organizat și unul fără trasabilitate completă poate fi măsurată în acces la vagoane, barje, depozite și terminale portuare.
