În acest articol
Fermierii intră într-o perioadă în care bugetele și regulile după 2027 se negociază, iar rezultatul va influența subvențiile, investițiile și accesul exploatațiilor la capital. Politica Agricolă Comună pentru 2028–2034, viitorul buget multianual al Uniunii Europene și programele naționale au fost temele centrale ale Forumului Național pentru Viitorul Agriculturii, organizat la București de Clubul Fermierilor Români, relatează Agrointeligența.
Pentru ferme, miza nu este numai nivelul viitoarelor alocări europene, ci și modul în care acestea vor putea fi completate prin credite, garanții, instrumente pentru gestionarea riscurilor și investiții în procesare. În același timp, propunerile prezentate în dezbaterea publică nu trebuie confundate cu finanțări aprobate sau cu sesiuni în care pot fi depuse deja cereri.
Trei dosare vor stabili cadrul agriculturii după 2027
În perioada 2026–2027, România va trebui să își formuleze poziția în negocierile privind:
- Politica Agricolă Comună pentru perioada 2028–2034;
- viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene;
- Planul de Parteneriat Național și Regional, prin care ar urma să fie organizate mai multe investiții și politici europene.
Deciziile vor influența nivelul plăților directe, sprijinul pentru investiții, finanțarea dezvoltării rurale și condițiile impuse fermelor. România a cerut deja la nivel european ca noile obligații să fie însoțite de resurse suficiente, după cum arată și poziția prezentată la Consiliul AgriFish privind costurile tranziției și necesitatea unei PAC mai puternice.
Negocierile sunt însă departe de final. Statele membre încearcă să ajungă la un compromis între bugetul agricol, cerințele de mediu, sprijinul pentru fermele mici și finanțarea instalării tinerilor, iar Irlanda are rolul de a media următoarea etapă a discuțiilor europene.
Propunerile pentru noua PAC nu sunt finanțări disponibile
Printre ideile discutate la nivel european se află rezervarea unei părți mai mari din buget pentru reînnoirea generațională și creșterea sprijinului acordat la instalare. Un aviz adoptat într-o comisie a Parlamentului European propune, de exemplu, un plafon de până la 300.000 de euro pentru instalarea tinerilor și noilor fermieri.
Suma reprezintă un plafon propus pentru PAC 2028–2034, nu un ajutor aprobat pentru plată. Nu există în prezent un ghid al solicitantului, un calendar de depunere sau criterii finale privind vârsta, dimensiunea exploatației, contribuția proprie și cheltuielile eligibile.
Aceeași delimitare este necesară și în cazul AgriConnect. România discută cu Grupul Băncii Mondiale despre un program care ar putea susține capitalul de lucru și investițiile în ferme, procesare, depozitare, ambalare, distribuție și export. Proiectul AgriConnect pentru România este însă în faza de pregătire, fără buget național anunțat, condiții de acces sau dată de lansare.
Creditele trebuie adaptate ciclului agricol
Finanțarea specializată a fost una dintre temele forumului. Pentru o exploatație agricolă, valoarea creditului, scadența și calendarul ratelor trebuie corelate cu sezonul de producție și cu momentul încasării veniturilor. O finanțare acordată prea târziu poate rata fereastra de lucrări, iar un împrumut mai mare decât necesarul poate pune presiune suplimentară asupra fluxului de numerar.
În cadrul dezbaterii a fost propus și un sistem de garanții de stat care să permită accesarea unor credite pe 15–20 de ani, la costuri apropiate de cele suportate de fermele din alte state europene. Propunerea nu este însoțită, deocamdată, de un mecanism aprobat, un buget sau condiții de garantare.
Pentru fermieri, costul final al unei investiții nu depinde numai de dobândă. Contează dacă rambursarea începe înainte ca investiția să producă venituri, dacă perioada de creditare corespunde duratei economice a proiectului și dacă ferma își păstrează suficient capital pentru lucrările curente.
Fondul de risc rămâne o solicitare, nu un mecanism operațional
Participanții la forum au cerut aplicarea rapidă a unui fond de risc pentru sectorul vegetal, astfel încât acesta să poată sprijini fermele înaintea campaniei agricole de toamnă. Materialul prezentat nu indică însă un buget aprobat, sursa contribuțiilor, riscurile acoperite, modul de calcul al plăților sau data de la care mecanismul ar deveni funcțional.
Până la publicarea unui act normativ și a regulilor de aplicare, fondul trebuie tratat drept o măsură solicitată în dezbaterea publică, nu drept o schemă din care fermierii pot primi deja compensații.
Necesitatea unui asemenea instrument este legată de pierderile repetate provocate de secetă, variațiile de producție și instabilitatea prețurilor. Un fond de risc nu ar înlocui însă asigurările, rezervele financiare ale fermei sau analiza atentă a gradului de îndatorare.
Procesarea ar putea păstra mai multă valoare în România
Datele prezentate la forum indică un deficit comercial cu produse alimentare de 3,65 miliarde de euro. Participanții au susținut că România trebuie să reducă dependența de exportul materiilor prime și să dezvolte capacități de procesare, depozitare, ambalare și distribuție.
Pentru ferme, această direcție poate însemna acces la cumpărători mai stabili și posibilitatea de a păstra o parte mai mare din valoarea produsului final. Investițiile necesită însă contracte de aprovizionare, piețe de desfacere și finanțări adaptate perioadei lungi în care capacitățile construite trebuie să ajungă la un nivel rentabil de utilizare.
Înainte de a lua decizii pentru următorii ani, fermierii trebuie să urmărească forma finală a bugetului PAC, regulile fondului de risc, documentația AgriConnect și eventualele garanții naționale pentru creditele agricole. Până când aceste elemente sunt aprobate și publicate, ele reprezintă direcții de politică și propuneri de finanțare, nu bani disponibili pentru investiții.
