România pregătește AgriConnect pentru ferme mici și procesatori, a anunțat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, după noi discuții cu reprezentanții Grupului Băncii Mondiale. Programul ar urma să ofere instrumente pentru capital de lucru și investiții în ferme, procesare, depozitare, ambalare, distribuție și export.
Proiectul pentru România se află însă în faza de pregătire. Postarea nu indică o alocare financiară, o dată de lansare, criterii de eligibilitate sau condițiile în care ar putea fi acordate finanțările. Fermierii și procesatorii nu au, în acest moment, o sesiune la care să poată depune cereri pe baza informațiilor anunțate.
Capital de lucru și investiții pe lanțul agroalimentar
Ministerul Finanțelor urmărește ca varianta românească a AgriConnect să susțină atât micii fermieri, cât și companiile din industria alimentară. Instrumentele menționate de Alexandru Nazare includ:
- finanțări pentru capital de lucru;
- finanțări pentru investiții;
- fonduri de capital pentru dezvoltarea companiilor;
- atragerea de capital privat, expertiză și parteneri internaționali prin International Finance Corporation, componenta Grupului Băncii Mondiale dedicată sectorului privat.
Investițiile ar putea acoperi mai multe etape ale lanțului agroalimentar, de la producția din fermă până la procesare, depozitare, ambalare, distribuție și export. Tehnologia și dezvoltarea capacităților de procesare sunt prezentate drept direcții prioritare.
Anunțul nu precizează că sprijinul va fi nerambursabil. Sunt menționate instrumente financiare și fonduri de capital, nu o schemă clasică de granturi. Forma finală ar putea include credite, garanții, participații de capital sau o combinație de mecanisme, dar aceste elemente nu au fost încă publicate.
AgriConnect ar trebui să completeze fondurile europene
Ministerul Finanțelor a cerut ca programul destinat României să completeze finanțările europene existente, fără să susțină aceleași cheltuieli prin instrumente care se suprapun. Delimitarea va fi importantă pentru stabilirea beneficiarilor, a investițiilor eligibile și a modului în care capitalul public și privat poate fi combinat.
Pentru fermele mici, un punct de comparație îl reprezintă sprijinul de 50.000 de euro discutat pentru intervenția DR-14. AgriConnect ar avea însă o logică diferită dacă va utiliza credite, garanții sau fonduri de capital, în locul unui sprijin acordat direct pentru dezvoltarea exploatației.
Nevoia de instrumente suplimentare este vizibilă și în sectorul investițiilor. În cazul intervenției DR-16, valoarea proiectelor eligibile pentru legumicultură a depășit bugetul disponibil, iar o parte dintre solicitanți a rămas fără finanțare. AgriConnect ar putea acoperi unele nevoi care nu pot fi susținute integral din granturi, dacă viitorul mecanism va avea costuri și condiții accesibile fermierilor și procesatorilor.
Program global, proiect românesc încă în negociere
Alexandru Nazare afirmă că AgriConnect a fost anunțat în octombrie 2025, în cadrul reuniunilor anuale ale Băncii Mondiale și Fondului Monetar Internațional. Potrivit postării, Banca Mondială intenționează să dubleze finanțarea anuală destinată agribusinessului la aproximativ 9 miliarde de dolari pe an până în 2030.
Această valoare reprezintă obiectivul global al instituției și nu o alocare pentru România. Pentru proiectul românesc nu a fost comunicat încă un buget și nici nu a fost anunțată semnarea unui acord de finanțare.
Ministrul Finanțelor susține că primele acorduri-cadru naționale au început să fie negociate în 2026, iar România poartă discuții cu Grupul Băncii Mondiale din toamna anului 2025. La cea mai recentă reuniune au participat vicepremierul Tánczos Barna și echipa Băncii Mondiale condusă de Marcelo Castellanos, manager de țară al Grupului în România.
Condițiile care trebuie publicate înainte de lansare
Pentru ca fermierii și procesatorii să poată evalua programul, viitoarea documentație va trebui să precizeze cel puțin:
- bugetul total și partea rezervată României;
- categoriile de beneficiari și dimensiunea fermelor eligibile;
- tipurile exacte de finanțare;
- plafoanele, dobânzile, termenele și eventualele garanții solicitate;
- contribuția proprie și regulile privind cumularea cu fondurile europene;
- investițiile și cheltuielile eligibile;
- instituțiile sau intermediarii financiari prin care va funcționa programul;
- calendarul și procedura de solicitare a finanțării.
În lipsa acestor elemente, AgriConnect trebuie tratat ca un program aflat în negociere, nu ca o linie de finanțare deschisă. Nu poate fi stabilit încă dacă o anumită fermă, cooperativă sau companie de procesare va fi eligibilă și nici care va fi costul efectiv al capitalului.
Mai multă valoare păstrată în producția agroalimentară
Problema pe care Ministerul Finanțelor încearcă să o adreseze este diferența dintre volumul producției agricole și capacitatea redusă de procesare și valorificare. Fermele care nu au acces la depozitare, răcire, ambalare, logistică sau procesare depind mai mult de cumpărătorii intermediari și păstrează o parte mai mică din valoarea produsului final.
Diferența dintre prețul materiei prime și cel al produsului vândut consumatorului include costuri de colectare, procesare, transport, ambalare și comercializare, aspecte explicate și în analiza agronet.ro despre relația dintre prețul din fermă și prețul de la raft. Investițiile în aceste etape pot permite fermierilor, cooperativelor și procesatorilor să păstreze o parte mai mare din valoarea adăugată.
„Miza AgriConnect pentru România este să transformăm agricultura românească dintr-un sector care exportă în principal materie primă într-un sector care produce, procesează și exportă valoare”, a transmis Alexandru Nazare.
Efectul concret va depinde de structura mecanismului, de costul finanțării și de capacitatea acestuia de a ajunge la exploatațiile mici. Următorii pași sunt negocierea cadrului pentru România și publicarea condițiilor financiare și de acces.