În acest articol
Bulgaria cere protejarea bugetului agricol în viitorul cadru financiar al UE, după ce președinta Iliana Iotova și-a exprimat îngrijorarea că reunirea politicii de coeziune cu Politica Agricolă Comună ar putea dezavantaja statele membre mai mici și mai puțin dezvoltate, relatează Radio Bulgaria.
Poziția a fost prezentată la Sofia, în cadrul unei întâlniri cu Ekaterina Zaharieva, comisarul european pentru întreprinderi nou-înființate, cercetare și inovare. Discuțiile au vizat Cadrul Financiar Multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034 și noua organizare propusă pentru fondurile europene.
Pentru fermieri, miza este dacă agricultura va continua să beneficieze de o alocare distinctă și previzibilă sau dacă finanțarea va intra într-un cadru comun, în care prioritățile agricole vor concura cu investițiile regionale, sociale și economice.
Fondurile agricole și de coeziune ar urma să intre într-un cadru comun
Propunerea Comisiei Europene pentru bugetul UE din perioada 2028–2034 prevede reunirea fondurilor gestionate de statele membre și regiuni într-o strategie comună. Politica agricolă și politica de coeziune ar urma să rămână componente centrale, dar aplicarea ar fi organizată prin planuri naționale și regionale de parteneriat. (European Commission)
Comisia prezintă această arhitectură drept o modalitate de simplificare și coordonare a investițiilor europene. Propunerea generală are o valoare de aproape 2.000 de miliarde de euro pentru cei șapte ani, însă distribuirea finală între politici și state nu este încă adoptată. (European Commission)
Iotova a avertizat că reunirea politicilor ar putea afecta țări precum Bulgaria. Materialul sursă nu indică o estimare a eventualelor pierderi și nici o sumă pe care agricultura bulgară ar risca să o piardă.
De ce separarea bugetului PAC este importantă pentru ferme
Un buget agricol distinct oferă o referință mai previzibilă pentru plățile directe, intervențiile sectoriale și dezvoltarea rurală. Într-un fond comun, nivelul efectiv al sprijinului pentru agricultură ar putea depinde mai mult de prioritățile stabilite în planurile naționale și de negocierile dintre sectoare.
Pentru exploatațiile agricole, viitoarea arhitectură bugetară poate influența:
- nivelul plăților directe după 2027;
- finanțarea investițiilor în ferme și procesare;
- sprijinul pentru dezvoltarea rurală;
- instrumentele pentru gestionarea riscurilor;
- condițiile și obligațiile asociate fondurilor;
- capacitatea statelor de a transfera bani între priorități.
Aceste efecte nu sunt stabilite definitiv. Propunerea Comisiei trebuie negociată de statele membre și de Parlamentul European, iar forma finală poate diferi de proiectul inițial.
Pentru România, aceeași negociere va influența subvențiile, investițiile și accesul fermelor la capital. O analiză AGRONET.ro despre PAC și finanțarea agriculturii după 2027 arată că fermierii trebuie să urmărească separat forma viitorului buget european, regulile Politicii Agricole Comune și planul național prin care vor fi repartizate fondurile.
Fondul pentru competitivitate ridică o a doua problemă
Președinta Bulgariei a cerut ca viitorul Fond European pentru Competitivitate să susțină dezvoltarea statelor mai mici și mai puțin dezvoltate, fără să concentreze resursele în economiile care au deja o capacitate mai mare de cercetare, inovare și investiții.
Materialul Radio Bulgaria nu prezintă alocările fondului, criteriile de selecție sau mecanismele prin care ar putea fi evitată concentrarea finanțării. Din acest motiv, poziția exprimată la Sofia trebuie tratată drept o solicitare politică în negocierile bugetare, nu drept o modificare deja acceptată de instituțiile europene.
Pentru agricultură, relația cu fondul de competitivitate poate deveni importantă în domenii precum digitalizarea, robotizarea, genetica, cercetarea aplicată și procesarea alimentară. Nu este însă confirmat că aceste investiții vor compensa eventualele reduceri sau schimbări produse în bugetul tradițional al PAC.
Condiționarea fondurilor de statul de drept
Iotova a cerut și criterii precise pentru legarea accesului la fondurile europene de respectarea statului de drept. Sursa nu detaliază criteriile contestate și nici eventualele efecte asupra plăților agricole.
Pentru beneficiari, o asemenea condiționare poate avea consecințe chiar dacă neregulile nu apar la nivelul exploatației. Suspendarea sau întârzierea fondurilor la nivel național poate afecta calendarele programelor, însă mecanismul final pentru perioada 2028–2034 nu este încă stabilit.
Negocierile privind viitorul buget european vor trebui să stabilească atât nivelul finanțării agricole, cât și gradul de autonomie al PAC în raport cu celelalte politici. Până la adoptarea cadrului financiar și a legislației sectoriale, nu există cuantumuri finale pentru plățile după 2027 și nici programe deschise în baza noii arhitecturi.
