În acest articol
UE schimbă direcția cercetării agricole până în 2040, cu accent pe tehnologii care trebuie testate în ferme și transformate mai repede în soluții comerciale. Comisia Europeană a adoptat la 8 septembrie 2026 o nouă abordare strategică pentru cercetare și inovare în agricultură, silvicultură, zone rurale și sisteme alimentare, reunind cadrele AgRI 2040 și Food 2040. Pentru fermieri, schimbarea importantă este trecerea de la finanțarea cercetării ca obiectiv în sine la demonstrarea și utilizarea rezultatelor în condiții reale.
Noua strategie urmărește întregul traseu al unei inovații: cercetare, testare, demonstrație, investiție, introducere pe piață și adoptare de către utilizatorii finali. Fermierii, silvicultorii, întreprinderile, consultanții și comunitățile rurale sunt incluși nu doar ca beneficiari, ci și ca participanți la definirea și testarea soluțiilor.
AgRI 2040 pune agricultura, digitalizarea și reziliența în același cadru
AgRI 2040 este componenta dedicată agriculturii, silviculturii și zonelor rurale. Comisia indică printre domeniile de lucru solurile și agroecosistemele, culturile și zootehnia, bioeconomia, pădurile, zonele rurale și lanțurile agroalimentare, alături de digitalizare, inteligență artificială și robotică.
Pentru ferme, obiectivul declarat este ca rezultatele cercetării să ducă mai repede la soluții privind productivitatea, gestionarea apei, adaptarea la secetă și temperaturi extreme, depistarea bolilor, protecția culturilor și utilizarea mai eficientă a resurselor.
Comisarul european pentru Agricultură și Alimentație, Christophe Hansen, a explicat că miza este ca ideile să nu rămână în laborator, ci să fie testate și adaptate condițiilor locale înainte de extinderea utilizării lor.
Șase priorități comune pentru agricultură și industria alimentară
AgRI 2040 și Food 2040 vor fi orientate de șase priorități comune:
- competitivitate și dezvoltarea întreprinderilor inovatoare;
- securitate alimentară, reziliență și pregătire pentru crize;
- resurse naturale și economie circulară;
- siguranța alimentelor și furajelor, nutriție și sănătate;
- echitate;
- cooperare globală.
Food 2040 extinde abordarea asupra întregului sistem alimentar, inclusiv procesare, distribuție, consum, reducerea risipei, pescuit și acvacultură. Comisia urmărește astfel legarea cercetării agricole de industria care preia și transformă materia primă.
Următoarele finanțări europene vor fi orientate după aceste priorități
Cele două cadre vor ghida cercetarea și inovarea finanțate de Uniunea Europeană prin programul Orizont Europa pentru perioada 2028–2034 și prin componentele relevante ale viitorului Fond European pentru Competitivitate.
Documentul adoptat acum nu deschide o linie de finanțare pentru fermieri și nu stabilește granturi sau plafoane. El stabilește direcțiile după care vor fi construite viitoarele programe, proiecte și instrumente europene.
AGRONET.ro a prezentat încă din iulie conferința EU AgRI 2040, programată pentru 24 și 25 septembrie 2026 la Bruxelles. Evenimentul va reuni fermieri, cercetători, companii și decidenți pentru următoarea etapă de definire a priorităților europene.
România pornește cu un deficit mare de finanțare a cercetării
Pentru agricultura românească, noua orientare europeană vine într-un moment în care diferența față de statele cu sisteme puternice de cercetare rămâne foarte mare.
Datele analizate de AGRONET.ro arată că România a avut în 2025 cel mai mic buget public pentru cercetare din UE raportat la populație: 18,8 euro pe locuitor, față de o medie europeană de 288,9 euro.
Agricultura primește o pondere de 5,07% din bugetul public românesc de cercetare, peste media UE de 3,04%, însă procentul este aplicat unui buget total foarte redus. OECD a indicat, de asemenea, un nivel de numai 1,1 euro pe locuitor pentru cercetarea agricolă în România, față de 6,4 euro media UE, pe baza datelor comparabile analizate de organizație.
În acest context, fondurile europene și participarea la proiecte internaționale pot avea o importanță mai mare pentru institutele, universitățile și companiile românești.
Testarea în ferme devine parte centrală a cercetării
O schimbare importantă în abordarea Comisiei este implicarea mai puternică a utilizatorilor finali. Fermierii ar urma să participe la testarea soluțiilor în regiuni diferite, astfel încât performanța unei tehnologii să fie evaluată în condiții agricole reale înainte de extinderea ei.
Această abordare poate fi relevantă pentru tehnologii precum:
- soiuri și hibrizi adaptați la secetă;
- roboți și utilaje autonome;
- inteligență artificială și sisteme de sprijin al deciziilor;
- agricultură de precizie;
- tehnologii pentru gestionarea apei;
- soluții pentru reducerea consumului de inputuri;
- detectarea rapidă a bolilor și dăunătorilor.
Pentru fermieri, criteriul decisiv va rămâne însă rezultatul economic. O tehnologie poate funcționa experimental, dar trebuie să poată fi cumpărată, utilizată și amortizată într-o exploatație comercială.
Noua abordare europeană încearcă tocmai să reducă această distanță dintre cercetare și fermă. Următoarea etapă va fi conferința EU AgRI 2040 din 24–25 septembrie, iar ulterior prioritățile vor trebui transformate în programe de cercetare, bugete și proiecte pentru perioada de după 2027.
