În acest articol
Danemarca a adoptat noua lege care introduce cote de azot pentru fiecare fermă, înlocuind de la 1 ianuarie 2027 actualul sistem bazat pe suprafață cu o reglementare a pierderilor de azot către apele costiere. Parlamentul a aprobat actul cu 119 voturi pentru și 34 împotrivă, relatează Agrarheute.
Subiectul reprezintă o continuare, nu o dublare integrală a unui material publicat de AGRONET.ro la 1 septembrie. Atunci, fermierii danezi protestau cu aproximativ 300 de tractoare la Copenhaga, iar proiectul urma să intre la votul final. Informația nouă este adoptarea legii și confirmarea cadrului prin care fiecare exploatație va primi propria limită privind pierderile de azot.
Cotele vor fi stabilite individual pentru exploatații
Noua lege creează baza juridică pentru trecerea la un sistem de reglementare bazat pe cantitatea de azot care poate ajunge de pe terenurile agricole în apele costiere.
Ministrul danez pentru Natură și Protecția Animalelor, Christian Rabjerg Madsen, va putea stabili prin acte ulterioare cote individuale pentru exploatații. Acestea vor determina cantitatea de azot admisă ca pierdere către mediul acvatic, în funcție de condițiile aplicabile fiecărei ferme și zone.
O excepție anunțată anterior pentru sectorul legumicol urmează, de asemenea, să fie stabilită prin reglementări secundare.
Schimbarea este importantă pentru fermieri deoarece sistemul nu mai tratează terenurile exclusiv printr-o limită generală legată de suprafață. Impactul concret va depinde de nivelul cotei atribuite fiecărei exploatații și de capacitatea fermei de a adapta fertilizarea fără diminuări mari de randament.
Organizațiile agricole avertizează asupra pierderilor de producție
Legea a fost adoptată în pofida opoziției puternice din sectorul agricol. Søren Søndergaard, președintele organizației daneze pentru agricultură și alimentație L&F, a descris votul drept o zi dificilă pentru agricultura daneză și a anunțat că disputa privind aplicarea noilor reguli va continua.
L&F contestă în special baza de date utilizată pentru stabilirea viitoarei reglementări, susținând că numărul măsurătorilor este insuficient și că povara reducerilor ar putea fi distribuită inegal între exploatații.
Asociația crescătorilor de porci Danske Svineproducenter a adoptat o poziție și mai dură și a cerut noi acțiuni de protest. Organizația solicită, în paralel, monitorizarea completă a deversărilor de ape uzate municipale, argumentând că presiunea asupra apelor nu provine exclusiv din agricultură.
Înainte de vot, organizațiile agricole avertizau asupra unor consecințe considerabile pentru sectorul vegetal. Datele prezentate anterior de AGRONET.ro arătau că asociația DAKOFO estima o posibilă reducere a producției de cereale cu aproximativ 1,8 milioane de tone și scoaterea din producție a circa 275.000 de hectare cultivate cu cereale.
În acest scenariu, gradul de autosuficiență al Danemarcei pentru cereale ar putea coborî de la aproximativ 108% la 86%, ceea ce ar transforma țara din exportator net în importator net. Aceste valori sunt estimări ale sectorului agricol, nu efecte deja măsurate ale noii legi.
Reducerea vizată este de aproximativ 9.600 de tone de azot
Argumentul principal al autorităților este protecția fiordurilor, apelor de coastă și mediului marin împotriva acumulării excesive de nutrienți.
Organizația daneză pentru protecția naturii DN estimează că noua reglementare va conduce la o reducere de aproximativ 9.600 de tone de azot. Potrivit organizației, pentru atingerea obiectivelor Directivei-cadru privind apa ar fi însă necesară o reducere de cel puțin 14.800 de tone.
Diferența este de 5.200 de tone, ceea ce înseamnă că reducerea estimată prin noul sistem reprezintă aproximativ 65% din nivelul considerat necesar de organizația de mediu.
Problema pierderilor de azot este mai largă la nivel european. O evaluare a Comisiei Europene prezentată de AGRONET.ro estimează costul social al poluării agricole cu azot în UE la 68–182 de miliarde de euro anual.
Miza pentru ferme se mută acum la calculul cotelor
Adoptarea legii nu încheie disputa dintre fermieri și autorități. Pentru exploatațiile daneze, etapa decisivă va fi stabilirea prin reglementările de aplicare a cotelor individuale și a modului în care acestea vor fi calculate.
Diferențele dintre ferme pot deveni importante dacă restricțiile sunt stabilite în funcție de riscul de pierdere a azotului către cursurile de apă și zonele costiere. Exploatațiile aflate în zone sensibile ar putea avea mai puțin spațiu pentru fertilizarea culturilor decât cele situate în regiuni cu risc mai redus.
De la 1 ianuarie 2027, efectul economic al reformei va putea fi evaluat prin trei indicatori esențiali pentru sector: cantitatea de azot pe care fermele o vor putea utiliza efectiv, evoluția randamentelor și suprafața care rămâne rentabilă pentru culturile cu necesar ridicat de azot.
