În acest articol
Aproximativ 300 de tractoare au intrat marți în centrul Copenhagăi, unde câteva mii de fermieri și reprezentanți ai sectorului agricol au protestat în fața Parlamentului danez împotriva noii reglementări privind azotul. Agrarheute relatează că agricultorii avertizează asupra unor pierderi importante de producție și venituri, în timp ce legea ar urma să intre în etapa votului final joi, 3 septembrie 2026.
Protestul de la Copenhaga vine după o mobilizare de peste 4.500 de fermieri și reprezentanți ai industriei agricole, reuniți luni la Odense. Miza depășește însă manifestațiile din stradă: de la 1 ianuarie 2027, Danemarca ar urma să treacă la un sistem mai strict și diferențiat teritorial de limitare a pierderilor de azot, cu efecte directe asupra modului în care fermele își pot fertiliza culturile.
Fermierii avertizează asupra unei pierderi de 1,8 milioane de tone de cereale
Cele mai puternice argumente economice ale organizațiilor agricole privesc producția vegetală. Potrivit calculelor asociației daneze DAKOFO, citate de Agrarheute, noua reglementare ar putea reduce producția de cereale cu aproape 1,8 milioane de tone.
Estimările indică și posibilitatea scoaterii din producție a aproximativ 275.000 de hectare cultivate cu cereale. Rapița și leguminoasele ar putea fi, de asemenea, afectate de limitările privind aportul de azot.
Dimensiunea pierderii este importantă pentru balanța cerealieră a Danemarcei. Producția actuală echivalează cu aproximativ 108% din necesarul intern de cereale. Dacă scenariul calculat de sectorul agricol se confirmă, gradul de autosuficiență ar coborî la aproximativ 86%, iar Danemarca ar trece de la poziția de exportator net la cea de importator net.
Pentru fermieri, problema nu este doar scăderea randamentului pe hectar. O reducere extinsă a producției ar afecta veniturile exploatațiilor, activitatea furnizorilor de inputuri și utilaje, procesarea și comerțul cu cereale.
Noile limite ar urma să fie aplicate în funcție de teren
Reglementarea pregătită de autoritățile daneze urmărește reducerea cantităților de azot care ajung din terenurile agricole în râuri, fiorduri și zonele de coastă. Noile plafoane ar urma să fie aplicate diferențiat, în funcție de caracteristicile suprafețelor și de riscul de pierdere a nutrienților.
Organizația Bæredygtigt Landbrug avertizează că fermele din zonele supuse celor mai severe restricții ar putea suporta pierderi considerabile de venit. Peter Kiær, unul dintre organizatorii protestului, susține că pentru unele exploatații impactul ar fi suficient de mare pentru a modifica fundamental modul actual de producție.
Disputa daneză seamănă, prin amploarea impactului economic invocat de agricultori, cu tensiunile apărute în Țările de Jos. AGRONET.ro a relatat recent despre revenirea fermierilor olandezi cu tractoarele în stradă, pe fondul unor noi ținte pentru reducerea emisiilor de azot și amoniac.
Protecția apelor, argumentul autorităților
În spatele măsurilor se află situația ecologică dificilă a mai multor fiorduri și ape costiere daneze. Excesul de nutrienți favorizează dezvoltarea algelor, iar descompunerea acestora consumă oxigenul din apă. În cazurile severe pot apărea zone în care organismele acvatice nu mai dispun de suficient oxigen.
Geografia Danemarcei amplifică problema. O mare parte din suprafața țării este agricolă, iar numeroase terenuri sunt situate aproape de râuri, fiorduri și coastă, ceea ce poate facilita transportul azotului către ecosistemele acvatice.
Problema azotului este una mai largă la nivel european. O evaluare a Comisiei Europene prezentată anterior de AGRONET.ro estimează că poluarea agricolă cu azot generează costuri de 68–182 de miliarde de euro anual în UE. Conflictul apare atunci când reducerea pierderilor de nutrienți presupune restricții suficient de mari pentru a afecta randamentele și viabilitatea economică a fermelor.
Votul final este programat pentru 3 septembrie
Proiectul legislativ a ajuns marți, 1 septembrie, la a doua dezbatere în Parlamentul danez, în timp ce fermierii urmăreau discuțiile de pe un ecran amplasat în apropierea clădirii Parlamentului.
Votul final este programat pentru joi, 3 septembrie 2026. Potrivit informațiilor din presa daneză citate de Agrarheute, proiectul dispune în continuare de suficient sprijin parlamentar pentru a fi adoptat, deși opoziția față de forma actuală a crescut inclusiv în interiorul unor partide care susțin guvernarea.
Dacă legea este adoptată în forma prevăzută, efectul decisiv pentru agricultură se va vedea din 2027: cât de restrictive vor fi limitele stabilite pentru fiecare zonă și în ce măsură fermele vor putea compensa reducerea fertilizării fără pierderile de producție estimate acum de organizațiile agricole.
