În acest articol
Sute de fermieri olandezi au revenit cu tractoarele în stradă pe fondul noilor reguli pentru reducerea emisiilor de azot, care pot obliga o parte dintre fermele zootehnice să investească, să reducă densitatea animalelor, să se extindă pe mai mult teren sau să își schimbe modelul de producție. Protestele din 19 august din provincia Drenthe vin după pachetul prezentat la 26 iunie de Guvernul Țărilor de Jos, care introduce ținte la nivel de exploatație și măsuri suplimentare în jurul zonelor Natura 2000.
Nemulțumirea este alimentată de efectul cumulat al politicii naționale și al programelor provinciale. În Drenthe, unde sectorul zootehnic are o pondere importantă, autoritățile urmăresc o reducere cu 43% a emisiilor de amoniac până în 2035 față de 2019. Pentru fermele de lapte, programul provincial pleacă de la o reducere generală de 30%, la care se pot adăuga cerințe suplimentare pentru exploatațiile aflate în apropierea unor arii Natura 2000.
Ce prevede pachetul național pentru ferme
Guvernul de la Haga vrea să treacă de la reguli bazate în principal pe mijloacele folosite în fermă la obiective de emisii măsurate la nivelul exploatației. Pentru sectorul laptelui, autoritățile au stabilit pentru 2035 o normă de 0,164 kg de amoniac pentru fiecare drept de fosfat, în timp ce normele pentru fermele de porci, păsări și viței ar urma să fie stabilite la începutul anului 2027.
În paralel, guvernul propune o normă de 2,6 unități vită mare pe hectar pentru o mai bună corelare între efectivul de animale, cantitatea de dejecții și suprafața agricolă disponibilă. Sunt permise și forme de cooperare cu ferme vegetale, ceea ce ar putea ajuta exploatațiile zootehnice care nu dispun individual de suficient teren.
Pachetul include și zone speciale în jurul ariilor Natura 2000 sensibile la azot. Pentru aproximativ 100 de astfel de zone sunt prevăzute măsuri suplimentare: în circa 15 cazuri, zona ar urma să aibă o rază de 1.000 de metri, iar în celelalte aproximativ 500 de metri. În aceste perimetre, fermele ar putea avea nevoie de extensivizare, reconversie, mutare sau, în unele situații, încetarea activității.
Drenthe merge până la 43% reducere a amoniacului
Programul Toekomstgericht Landelijk Gebied Drenthe prevede ca sectorul laptelui din provincie să reducă în medie emisiile cu 30% până în 2035.
În apropierea zonelor Natura 2000 pot apărea însă cerințe suplimentare. Pentru Drentsche Aa este prevăzută o reducere suplimentară de 15%, iar pentru alte nouă zone Natura 2000, obiectivul suplimentar ajunge la 30% peste ținta generală. Abordarea se aplică fermelor situate într-o rază de aproximativ un kilometru.
Autoritățile provinciale susțin că fermierii vor putea alege modul în care ating țintele, prin gestionarea furajării, pășunat, tehnologii pentru dejecții sau investiții în adăposturi. Organizațiile agricole se tem însă că, pentru fermele care pornesc de la emisii mai ridicate sau sunt situate lângă zonele protejate, investițiile necesare pot depăși capacitatea economică a exploatației.
Fermierii cer retragerea planului
Farmers Defence Force, una dintre organizațiile implicate în mobilizarea agricultorilor, cere retragerea pachetului prezentat de ministrul Agriculturii, Jaimi van Essen. Organizația susține că noile plafoane și zonele din apropierea ariilor protejate pot pune în dificultate nu doar fermele din perimetrele speciale, ci și exploatațiile din restul țării.
Protestele s-au extins în mai multe provincii în luna august. În Drenthe, sute de tractoare au participat la așa-numitul „Marș al azotului”, după acțiuni similare în alte regiuni. Fermierii au mers inclusiv la primării pentru a cere sprijin politic împotriva planurilor naționale.
Tensiunile au crescut după un protest din 14 august în Brabantul de Nord, organizat inclusiv împotriva intenției autorităților provinciale de a retrage autorizațiile de mediu pentru cinci ferme avicole. Într-un ambuteiaj format pe autostrada A59, unde circulau tractoare care se îndreptau către manifestație, două persoane au murit și alte șase au fost rănite. Poliția a precizat ulterior că investigația privind cauza accidentului continuă.
Guvernul pune pe masă 20 de miliarde de euro
Executivul olandez încearcă să lege noile obligații de un pachet financiar de 20 de miliarde de euro destinat agriculturii, reducerii emisiilor și refacerii naturii.
Din această sumă, 2 miliarde de euro sunt prevăzute pentru adaptarea fermelor, inclusiv investiții în adăposturi și furajare, iar 9 miliarde de euro sunt destinate măsurilor din zonele cele mai sensibile, între care extensivizarea, reconversia către agricultura ecologică și compensarea pierderii de valoare a terenurilor. Alte 2,2 miliarde de euro sunt destinate refacerii și administrării habitatelor naturale.
Industria și transporturile au, la rândul lor, un obiectiv de reducere cu 50% a emisiilor de azot până în 2035. Pentru agricultură, presiunea este însă mai directă în zonele cu densitate mare de animale și în apropierea habitatelor protejate, unde amoniacul provenit din zootehnie are o contribuție importantă la depunerile locale.
Pentru ferme, următoarea etapă decisivă va fi transformarea obiectivelor generale în norme juridice și scheme de finanțare aplicabile. Guvernul a anunțat că legislația privind noile ținte de azot ar urma să ajungă în Parlament în octombrie 2026. Până atunci, protestele arată că disputa nu mai privește doar nivelul emisiilor, ci și costul economic al tranziției și numărul fermelor care vor putea continua în actuala formă.
