În acest articol
UE pregătește reguli mai permisive pentru pulverizarea pesticidelor cu drone, însă schimbarea nu este încă în vigoare. Reforma ar permite statelor membre să autorizeze mai ușor anumite drone pentru tratamente fitosanitare atunci când riscul este cel mult egal cu cel al aplicării terestre, relatează POLITICO. Propunerea legislativă a fost prezentată de Comisia Europeană în decembrie 2025 și se află încă în procedura de adoptare.
În prezent, Directiva 2009/128/CE privind utilizarea durabilă a pesticidelor include dronele în interdicția generală aplicată pulverizării aeriene. Statele membre pot acorda derogări în anumite situații, dar procedura presupune aprobări individuale. Comisia Europeană consideră că acest sistem limitează dezvoltarea unei tehnologii care poate aplica produsele mai țintit și, în anumite condiții, cu un risc mai redus pentru operator și mediu.
Ce s-ar schimba pentru fermieri
Propunerea introduce o derogare separată pentru anumite categorii de drone. Statele membre ar putea permite utilizarea lor pentru pulverizarea pesticidelor dacă evaluarea arată că riscurile sunt egale sau mai mici decât cele asociate echipamentelor terestre folosite pentru aceeași lucrare.
Nu ar fi însă o autorizare generală a stropirii cu orice dronă și orice produs. Pentru utilizare ar trebui îndeplinite două condiții esențiale:
- tipul de dronă trebuie să intre în categoriile acceptate în cadrul noilor reguli;
- produsul de protecție a plantelor trebuie să fie autorizat explicit pentru aplicarea cu drona, după o evaluare specifică a riscurilor pulverizării aeriene.
Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară ar urma să elaboreze orientări pentru evaluarea riscurilor produselor aplicate cu drone, precum și pentru caracteristicile echipamentelor și condițiile în care acestea pot fi folosite.
Consiliul UE vrea o perioadă de tranziție
Consiliul Uniunii Europene și-a stabilit poziția de negociere la 27 mai 2026 și a susținut principiul unei derogări suplimentare pentru anumite tipuri de drone.
Mandatul Consiliului prevede o perioadă de 30 de luni pentru adoptarea actului delegat care va identifica tipurile de drone ce pot fi utilizate pentru pulverizarea produselor de protecție a plantelor.
În acest interval, statele membre ar putea permite utilizarea dronelor în regim tranzitoriu dacă sunt respectate condițiile existente pentru pulverizarea aeriană. Autoritățile naționale ar trebui să notifice Comisia și EFSA în termen de 30 de zile de la autorizare și să transmită evaluarea de risc pe baza căreia a fost luată decizia.
Pentru fermieri, acest detaliu este important: reforma nu înseamnă că, odată adoptată, orice exploatație va putea începe automat tratamentele cu drone. Autorizarea produselor, tipul echipamentului și deciziile statului membru rămân parte din mecanism.
Dronele ar putea schimba fereastra de aplicare
Principalul avantaj practic este accesul în cultură fără intrarea unui tractor sau a unei mașini autopropulsate. Dronele pot interveni pe terenuri umede, în parcele greu accesibile, pe pante sau în culturi unde trecerile utilajelor provoacă pierderi.
Aplicarea direcționată poate reduce și cantitatea de soluție distribuită în afara zonei vizate. Comisia arată însă că siguranța depinde de caracteristicile dronei, produsul aplicat, condițiile meteorologice și riscul de derivă, motiv pentru care noul sistem va rămâne legat de evaluări specifice.
Piața românească se pregătește deja pentru extinderea acestor tehnologii. AGRONET.ro a relatat recent că East Grain a preluat 51% din compania care operează Riagro, distribuitor de drone agricole DJI Agras și furnizor de servicii asociate utilizării acestora.
România pornește de la un nivel redus de agricultură de precizie
Schimbarea regulilor ar putea conta și prin prisma decalajului tehnologic dintre fermele europene. Datele Eurostat pentru 2023 arată că România se afla între ultimele trei state ale UE după ponderea exploatațiilor care utilizau tehnologii sau practici de agricultură de precizie.
În România, ponderea era estimată între 10% și 15% dintre ferme, față de aproape 18% la nivelul Uniunii Europene. Exploatațiile europene care foloseau agricultura de precizie administrau însă aproximativ 44% din suprafața agricolă utilizată a UE, ceea ce arată că tehnologia este mult mai prezentă în fermele mari. AGRONET.ro a analizat diferențele dintre România și restul UE în adoptarea agriculturii de precizie.
Pentru fermele românești, reguli europene mai adaptate dronelor ar putea elimina una dintre barierele de reglementare în calea aplicării de precizie. Efectul economic va depinde însă de costul echipamentului sau al serviciului, suprafața lucrată, capacitatea dronei și numărul de intervenții pentru care aceasta poate înlocui sau completa mașina de stropit.
Propunerea trebuie încă adoptată
Dosarul legislativ 2025/0409(COD) este în continuare în procedura legislativă ordinară, ceea ce înseamnă că Parlamentul European și Consiliul trebuie să ajungă la un text final.
Prin urmare, interdicția și sistemul actual de derogări nu au fost înlocuite. Miza negocierilor este introducerea unei căi distincte prin care dronele considerate suficient de sigure să poată fi autorizate mai simplu pentru aplicarea produselor de protecție a plantelor.
Dacă reforma va fi adoptată, una dintre cele mai vizibile schimbări pentru agricultură va fi separarea treptată a dronelor de regulile construite inițial pentru pulverizarea cu avioane și elicoptere. Pentru fermieri, diferența poate însemna acces mai simplu la tratamente de precizie în parcelele în care intrarea cu utilaje terestre este dificilă sau costisitoare.
