În acest articol
UE își pregătește prioritățile de cercetare agricolă pentru perioada de după 2027, iar Comisia Europeană va reuni la Bruxelles fermieri, cercetători, companii și decidenți pentru a defini direcțiile viitoarelor investiții în agricultură, silvicultură, mediul rural și sistemele alimentare. Conferința EU AgRI 2040 va avea loc în zilele de 24 și 25 septembrie 2026.
Evenimentul va contribui la pregătirea noii abordări strategice europene pentru cercetare și inovare, denumită „AgRI 2040 și Food 2040”. Miza pentru sectorul agricol este stabilirea domeniilor care vor primi prioritate în următorul program-cadru al Uniunii Europene pentru cercetare și inovare și în viitorul Fond European pentru Competitivitate.
Fermierii, chemați să contribuie la stabilirea priorităților
Comisia Europeană anunță participarea mai multor categorii implicate direct sau indirect în dezvoltarea agriculturii:
- fermieri și silvicultori;
- cercetători și universități;
- companii agricole și alimentare;
- întreprinderi mici și mijlocii;
- întreprinderi nou-înființate;
- furnizori de tehnologie și inovatori;
- consultanți agricoli;
- organizații neguvernamentale;
- reprezentanți ai instituțiilor publice.
Participanții vor discuta și vor formula priorități pentru următoarea generație de proiecte europene de cercetare și inovare. Conferința nu deschide însă o linie de finanțare și nu stabilește granturi pentru ferme. Rezultatele sale vor contribui la orientarea viitoarelor programe, ale căror bugete, criterii și apeluri vor trebui stabilite separat.
Pentru fermieri, este important ca problemele operaționale să fie reprezentate în aceste discuții: costurile adoptării tehnologiilor, accesul exploatațiilor mici la inovare, deficitul de personal calificat, riscurile climatice, gestionarea apei și valorificarea economică a rezultatelor cercetării.
România pornește cu un decalaj în agricultura de precizie
Necesitatea unor programe adaptate diferitelor tipuri de exploatații este indicată și de diferențele actuale dintre statele membre. Datele prezentate anterior de AGRONET.ro arată că, în 2023, între 10% și 15% dintre fermele din România utilizau tehnologii sau practici de agricultură de precizie.
La nivelul Uniunii Europene, ponderea era de aproximativ 18% din exploatațiile cu suprafață agricolă utilizată. Aceste ferme administrau însă circa 44% din suprafața agricolă a Uniunii, ceea ce arată că tehnologia era concentrată mai ales în exploatațiile mari.
România avea în 2023 aproximativ 2,859 milioane de exploatații, care utilizau 12,55 milioane de hectare, cu o medie de 4,39 hectare pe fermă. Structura fragmentată face mai dificilă recuperarea investițiilor individuale în senzori, sisteme de ghidare, aplicare variabilă, programe informatice sau utilaje conectate.
În acest context, viitoarele proiecte europene vor trebui să răspundă nu numai provocărilor tehnice, ci și modului în care rezultatele cercetării ajung efectiv în fermele mici și mijlocii. Prestatorii de servicii, cooperativele, demonstrațiile în câmp, consultanța și echipamentele partajate pot avea un rol mai important decât simpla dezvoltare a unor tehnologii noi.
Cercetarea europeană acoperă și formarea noii generații
Programul Orizont Europa finanțează deja proiecte care încearcă să răspundă problemelor structurale ale sectorului. Un exemplu este proiectul Farm Heroes, prezentat de AGRONET.ro, care are un buget de 6 milioane de euro și urmărește atragerea tinerilor în agricultură, precum și evaluarea programelor universitare în raport cu competențele necesare fermelor viitorului.
Proiectul urmează să înceapă în octombrie 2026 și să se desfășoare timp de patru ani. Bugetul este destinat cercetării și activităților organizațiilor partenere, nu acordării unor granturi directe tinerilor fermieri.
Acest tip de inițiativă arată că cercetarea agricolă europeană nu privește numai utilajele, genetica sau digitalizarea. Ea include pregătirea profesională, reînnoirea generațională, condițiile de muncă, accesul la competențe și capacitatea comunităților rurale de a păstra forța de muncă.
Fondul pentru competitivitate poate influența accesul la inovare
Conferința EU AgRI 2040 va contribui și la discuțiile privind viitorul Fond European pentru Competitivitate. Acesta poate deveni relevant pentru agricultură în domenii precum robotizarea, digitalizarea, cercetarea aplicată, ameliorarea genetică și procesarea alimentelor.
Distribuirea resurselor nu este însă stabilită definitiv. După cum a relatat AGRONET.ro, unele state membre cer garanții pentru ca finanțarea competitivității să nu se concentreze în țările și regiunile care dispun deja de infrastructură de cercetare și capacitate ridicată de investiții.
Pentru România, accesul real la viitoarele fonduri va depinde de regulile programelor, capacitatea instituțiilor și companiilor de a forma parteneriate, participarea organizațiilor agricole și transformarea cercetării în soluții care pot fi aplicate economic în exploatații.
Conferința are loc la Bruxelles în septembrie
EU AgRI 2040 se va desfășura la clădirea Charlemagne, Rue de la Loi 170, Bruxelles. Evenimentul începe joi, 24 septembrie 2026, la ora 08:30, și se încheie vineri, 25 septembrie 2026, la ora 15:00, ora României fiind cu o oră înaintea orei de vară din Bruxelles. Limba de lucru va fi engleza.
Programul conferinței a fost publicat la 23 iulie 2026. Informațiile furnizate de Comisia Europeană nu indică, în materialul disponibil, un termen de înscriere, condițiile participării sau existența unei componente online.
Pentru sectorul agricol, rezultatul important nu va fi organizarea evenimentului în sine, ci măsura în care prioritățile stabilite vor răspunde costurilor și riscurilor din ferme. Cercetarea finanțată la nivel european produce efecte economice numai atunci când tehnologiile, datele și cunoștințele ajung la utilizatori și pot fi aplicate fără investiții disproporționate.
