În acest articol
La 25 de ani, Cosmin Ionuț Ciobanu lucrează aproximativ 100 de hectare în Botoșani, după ce și-a construit treptat ferma din resurse proprii și și-a continuat în paralel pregătirea agricolă. Tânărul din comuna Călărași cultivă grâu, rapiță, porumb și floarea-soarelui și vrea să treacă spre lucrări minimum tillage, potrivit unui material publicat de Lumea Satului.
Cazul este relevant într-o agricultură în care instalarea tinerilor nu depinde numai de accesul la teren, ci și de capital, mecanizare și pregătire tehnică. Cosmin Ionuț Ciobanu a urmat profilul de agricultură ecologică la Colegiul Agricol și de Industrie Alimentară „Vasile Adamachi” din Iași, apoi Facultatea de Agricultură din Iași, iar în prezent este masterand la specializarea Managementul și conservarea solului.
De la legumicultură la 100 de hectare de cultură mare
Activitatea sa a început în legumicultură, după care exploatația s-a orientat treptat către cultura mare. În prezent, structura fermei cuprinde patru dintre culturile importante pentru agricultura românească:
- grâu;
- rapiță;
- porumb;
- floarea-soarelui.
Parcul de utilaje a fost construit etapizat și include două tractoare, un Belarus și un McCormick, împreună cu cea mai mare parte a echipamentelor necesare lucrărilor agricole. Fermierul spune că mai are însă utilaje pe lista de investiții.
Până acum, dezvoltarea a fost finanțată din resurse proprii. Tânărul spune că a încercat și accesarea fondurilor europene, fără succes, dar a continuat investițiile în exploatație.
Un fermier tânăr cu pregătire agricolă într-un sector dominat de experiența practică
Parcursul său profesional iese în evidență și prin pregătirea formală. Datele Eurostat analizate de AGRONET.ro arată că numai 1% dintre managerii fermelor românești aveau în 2023 pregătire agricolă completă, față de 9,7% la nivelul Uniunii Europene.
Aproximativ 94,5% dintre managerii exploatațiilor din România se bazau în principal pe experiența practică. În același timp, 41,7% aveau cel puțin 65 de ani, iar Recensământul General Agricol din 2020 indica peste 166.000 de manageri cu vârsta sub 35 de ani, adică aproximativ 6% din total.
Pentru un tânăr fermier, pregătirea agronomică nu elimină problema capitalului necesar pentru teren, utilaje și inputuri, dar poate conta tot mai mult în deciziile privind tehnologia, costurile și conservarea resurselor fermei.
„E un domeniu greu, în care ai nevoie de multe cunoștințe agrotehnice. Agricultura nu este făcută pentru oricine, dar eu o recomand tuturor să încerce”, spune Cosmin Ionuț Ciobanu.
Următorul pas este reducerea lucrărilor solului
Una dintre direcțiile pe care fermierul vrea să le urmeze este trecerea de la actualul sistem de lucru spre minimum tillage. Alegerea este legată direct și de studiile sale în managementul și conservarea solului.
Pentru fermă, schimbarea ar însemna o reconsiderare a modului în care sunt executate lucrările, nu doar achiziția unui utilaj. Adaptarea trebuie făcută în funcție de sol, rotație, resturile vegetale și echipamentele disponibile.
Planul vine într-un moment în care costurile sunt una dintre principalele preocupări ale exploatației. Fermierul descrie 2026 drept un an satisfăcător din punctul de vedere al recoltelor, dar dificil financiar, din cauza cheltuielilor cu motorina și îngrășămintele și a prețurilor de valorificare pe care le consideră insuficiente.
O fermă de 100 de hectare într-o agricultură foarte fragmentată
Dimensiunea exploatației oferă și un reper asupra structurii agriculturii românești. Potrivit datelor Eurostat analizate de AGRONET.ro, 90,2% dintre fermele din România aveau în 2023 mai puțin de 5 hectare.
La polul opus, numai 1% dintre exploatații aveau cel puțin 50 de hectare, însă acestea lucrau 53,1% din suprafața agricolă utilizată a țării. România avea aproximativ 2,9 milioane de exploatații agricole, cele mai multe din Uniunea Europeană.
În acest peisaj, construirea unei exploatații de aproximativ 100 de hectare la 25 de ani presupune deja depășirea unor bariere importante de acces la teren și mecanizare. Pentru Cosmin Ionuț Ciobanu, următorii ani vor arăta dacă investițiile făcute până acum pot fi continuate cu o tehnologie mai puțin intensivă asupra solului și cu un parc de utilaje completat treptat.
