În acest articol
Un fermier irlandez din trei ia în calcul ieșirea din agricultură în următorii cinci ani, iar jumătate dintre cei care intenționează să renunțe nu au identificat un succesor, arată un sondaj publicat de Agriland, care a comandat cercetarea împreună cu Irish Creamery Milk Suppliers’ Association (ICMSA). Studiul, realizat de agenția Opinions pe aproximativ 2.300 de fermieri din Irlanda, indică o problemă care depășește pensionarea generației vârstnice: 20% dintre agricultorii cu vârste între 45 și 54 de ani spun că este probabil să iasă din sector în următorii cinci ani.
Datele sugerează că succesiunea și rentabilitatea fermei devin două probleme legate direct. Dacă exploatațiile celor care se retrag nu sunt preluate în familie sau de noi fermieri, terenurile pot ajunge în arendă, pot fi vândute sau absorbite de exploatații mai mari. Denis Drennan, președintele ICMSA, consideră că diferența dintre numărul celor care părăsesc sectorul și cel al noilor intrați poate conduce la o agricultură cu mai puține ferme, dar de dimensiuni mai mari.
Jumătate dintre fermierii care vor să plece nu au un succesor
Dimensiunea problemei apare mai bine atunci când intenția de retragere este pusă alături de situația succesiunii.
Indicator din sondaj | Rezultat |
|---|---|
Fermieri care iau în calcul ieșirea din agricultură în următorii 5 ani | 33% |
Fermieri de 45–54 de ani care ar putea ieși în următorii 5 ani | 20% |
Dintre cei care vor să plece, fără succesor identificat | 50% |
Fermieri care consideră volatilitatea veniturilor un obstacol major pentru intrarea în sector | 77% |
Fermieri care se așteaptă la venituri mai mici în anul următor | 80% |
Fermieri fără nicio perioadă de timp liber în ultimele 12 luni | 47% |
Sondajul mai arată că 60% dintre respondenți se tem să deschidă discuția despre succesiune. Pentru o fermă familială, amânarea transferului poate complica trecerea terenurilor, animalelor, utilajelor și responsabilităților de management către generația următoare.
Problema este cu atât mai importantă cu cât datele oficiale irlandeze indicau deja o populație agricolă îmbătrânită. National Farm Survey 2025 al Teagasc arată diferențe importante între sectoare, iar AGRONET.ro a analizat anterior structura socială și de vârstă a fermelor irlandeze. Conducătorii fermelor de lapte aveau o vârstă medie de aproximativ 55 de ani, iar în unele categorii de ferme de bovine media ajungea la circa 60 de ani.
Venitul imprevizibil îi descurajează pe cei care ar putea prelua fermele
În sondajul Agriland–ICMSA, volatilitatea veniturilor apare drept principala barieră economică pentru intrarea unei noi generații în agricultură. 45% dintre respondenți au indicat venitul imprevizibil drept cel mai important obstacol, iar 77% l-au încadrat, mai larg, între obstacolele majore.
Lista continuă cu:
- reguli, reglementări și birocrație – 68%;
- accesul și disponibilitatea terenurilor – 49%;
- constrângerile de mediu – 48%;
- accesul la forță de muncă – 45%;
- accesul la finanțare – 29%;
- obligațiile familiale – 27%.
Aceste rezultate explică de ce transferul unei ferme nu depinde numai de existența unui copil sau a unei rude interesate. Noul fermier trebuie să poată finanța activitatea, să aibă acces la teren și să considere că exploatația îi poate asigura un venit suficient de predictibil pentru a rămâne în sector.
Faptul că 80% dintre fermierii chestionați se așteaptă la scăderea veniturilor în următorul an accentuează această problemă. În același timp, aproape jumătate dintre respondenți spun că nu și-au luat nicio perioadă de timp liber în ultimele 12 luni, ceea ce adaugă condițiile de muncă la ecuația economică a succesiunii.
România pierde deja ferme, în timp ce terenurile se concentrează
Sondajul măsoară situația din Irlanda, însă scenariul în care fermele care dispar sunt absorbite de exploatațiile rămase este relevant și pentru România.
Cele mai recente date structurale Eurostat, analizate și de AGRONET.ro, arată că România a pierdut aproximativ 1,4 milioane de exploatații agricole între 2005 și 2023, o reducere de circa 33%.
În 2023, România mai avea aproximativ 2,9 milioane de exploatații, dar distribuția terenului era puternic concentrată:
- 90,2% dintre ferme aveau sub 5 hectare;
- numai 1% dintre exploatații aveau cel puțin 50 de hectare;
- acel 1% lucra 53,1% din suprafața agricolă utilizată.
Tendința înseamnă că dispariția unei ferme nu echivalează neapărat cu scoaterea terenului din producție. O parte din suprafețe este preluată de fermele care continuă activitatea. Tocmai acesta este și unul dintre scenariile descrise de ICMSA pentru Irlanda: mai puțini agricultori, dar exploatații mai mari.
Succesiunea devine o problemă economică, nu doar una de familie
Pentru politica agricolă europeană, dificultatea este să creeze condiții pentru intrarea noilor fermieri fără a presupune că simpla retragere a unui agricultor vârstnic produce automat un succesor.
AGRONET.ro a prezentat recent această problemă și în contextul negocierilor privind fermierii pensionari și plățile directe după 2032. În fermele familiale, transferul poate dura mai mulți ani, perioadă în care generația vârstnică și cea tânără lucrează împreună, iar terenurile, efectivele de animale, investițiile și responsabilitatea juridică sunt transferate treptat.
Sondajul din Irlanda adaugă o dimensiune importantă acestei dezbateri: problema nu este numai când se retrage actualul fermier, ci dacă există cineva care consideră suficient de atractivă economic și profesional preluarea fermei. Atunci când veniturile sunt imprevizibile, accesul la teren și finanțare este dificil, iar programul de lucru rămâne greu de comparat cu alte profesii, succesiunea devine o problemă de competitivitate a agriculturii pentru următoarea generație.
