În acest articol
România a pierdut 1,4 milioane de ferme între 2005 și 2023, în timp ce suprafața agricolă s-a concentrat treptat în exploatațiile care au rămas. Cele mai recente date structurale publicate de Eurostat arată că numărul fermelor românești s-a redus cu aproximativ 33% în această perioadă, iar procesul a afectat în principal exploatațiile din clasele mici de suprafață.
România continuă, cu toate acestea, să aibă de departe cele mai multe exploatații agricole din Uniunea Europeană: aproximativ 2,9 milioane în 2023, echivalentul a 32,6% din totalul UE. Numărul mare ascunde însă o structură extrem de fragmentată și o concentrare puternică a terenurilor.
Nouă din zece ferme au sub 5 hectare
Datele Eurostat pentru 2023 arată că 90,2% dintre fermele din România, aproximativ 2,6 milioane de exploatații, aveau mai puțin de 5 hectare.
La celălalt capăt al structurii, exploatațiile de cel puțin 50 de hectare reprezentau numai 1% din numărul total, dar lucrau 53,1% din suprafața agricolă utilizată a țării.
Indicator pentru România | 2023 |
|---|---|
Număr de exploatații agricole | aproximativ 2,9 milioane |
Pondere în totalul fermelor UE | 32,6% |
Ferme sub 5 ha | 90,2% |
Ferme de minimum 50 ha | 1% |
Suprafață lucrată de fermele de minimum 50 ha | 53,1% |
Diferența apare și atunci când este măsurată valoarea economică a agriculturii. Deși România concentrează aproape o treime dintre fermele Uniunii, exploatațiile românești generează numai 3,7% din producția standard agricolă a UE, potrivit aceleiași statistici europene.
Fermele dispar, terenul rămâne în agricultură
Cea mai importantă schimbare structurală nu este reducerea terenului agricol, ci redistribuirea lui.
Eurostat arată că, între 2005 și 2023, numărul fermelor a scăzut în toate statele UE, însă România a înregistrat cea mai mare reducere în valoare absolută: aproximativ 1,4 milioane de exploatații mai puține.
În același interval, numărul fermelor românești a crescut în toate clasele de suprafață de peste 20 de hectare. Evoluția indică un proces în care o parte din terenul exploatațiilor care ies din agricultură este preluată de fermele care continuă activitatea.
Tendința este vizibilă și la nivelul Uniunii Europene. Între 2005 și 2023, UE a pierdut aproximativ 5,6 milioane de ferme, adică 39% din total, în timp ce suprafața utilizată pentru producție agricolă s-a redus cu numai 0,6%.
APIA: 22.383 de cereri mai puține într-un singur an
Datele comunicate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură pentru campaniile 2024 și 2025 oferă un semnal mai recent în aceeași direcție.
În 2024 au fost depuse 730.395 de cereri de plată pentru 9.962.885 de hectare. În Campania 2025, numărul a coborât la 708.012 cereri, iar suprafața la 9.875.710,11 hectare.
Campania APIA | Cereri | Suprafață solicitată |
|---|---|---|
2024 | 730.395 | 9.962.885 ha |
2025 | 708.012 | 9.875.710 ha |
Diferență | -22.383 | -87.175 ha |
Numărul cererilor a scăzut astfel cu aproximativ 3,1%, în timp ce suprafața s-a redus cu numai 0,9%.
Raportarea suprafeței la numărul cererilor arată o creștere de la aproximativ 13,64 hectare pe cerere în 2024 la aproape 13,95 hectare în 2025, adică un avans de circa 2,3%.
APIA a interpretat această evoluție prin creșterea suprafeței medii pe exploatație, reducerea numărului mediu de parcele și continuarea procesului de asociere și comasare.
Scăderea numărului de cereri APIA nu poate fi echivalată automat cu dispariția aceluiași număr de ferme, deoarece statistica măsoară solicitanții sprijinului din campaniile respective. Privită însă împreună cu seria structurală Eurostat, evoluția este compatibilă cu procesul mai amplu de concentrare a terenurilor.
România rămâne țara fermelor mici, dar terenul se concentrează
Structura agriculturii românești pare contradictorie: România are cele mai multe ferme din UE și, simultan, mai mult de jumătate din suprafața agricolă este lucrată de numai 1% dintre exploatații.
Pentru fermele mici, problema de scară se vede atât la cumpărarea inputurilor, cât și la mecanizare, depozitare, procesare și negocierea prețului de vânzare. Asocierea poate compensa o parte dintre aceste dezavantaje fără ca fermierii să renunțe la propria exploatație.
AGRONET.ro a analizat recent evoluția cooperativelor agricole: primele 20 au ajuns în 2025 la afaceri cumulate de aproximativ 2 miliarde de lei, în creștere cu 17,6% într-un an. Este un model diferit de comasarea prin dispariția fermei, deoarece producătorii pot pune în comun achiziția inputurilor, depozitarea sau comercializarea fără să cedeze exploatația.
Pentru fermele de dimensiuni reduse există și instrumente dedicate investițiilor. AGRONET.ro a prezentat condițiile intervenției DR-14, destinată modernizării fermelor mici, cu sprijin care poate ajunge la 50.000 de euro pe proiect în condițiile documentației aplicabile.
Datele structurale arată însă că direcția de fond este deja conturată. România nu pierde teren agricol în același ritm în care pierde exploatații. Terenul rămâne în producție, dar este lucrat de un număr tot mai mic de ferme, iar cele mai mici exploatații sunt segmentul în care restructurarea se vede cel mai puternic.
