În acest articol
Fermierii pensionari ar putea păstra plățile directe și după 2032, dacă modificarea propusă de eurodeputatul Norbert Lins va rămâne în forma finală a Politicii Agricole Comune pentru 2028–2034. În proiectul de raport al Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală a Parlamentului European, raportorul elimină regula propusă inițial de Comisia Europeană prin care fermierii ajunși la vârsta legală de pensionare și care primesc pensie ar fi pierdut, cel târziu din 2032, principalul sprijin pe suprafață.
Schimbarea este importantă pentru România, unde o parte mare a exploatațiilor sunt ferme mici și familiale, iar retragerea proprietarului din activitate nu înseamnă automat că există un succesor pregătit să preia terenurile, animalele, utilajele și obligațiile fermei. Discuția europeană devine astfel una despre echilibrul dintre două obiective: încurajarea instalării tinerilor și evitarea unei ieșiri forțate din agricultură a fermierilor vârstnici.
Ce propusese Comisia pentru fermierii care primesc pensie
Propunerea inițială pentru PAC 2028–2034 introduce un nou sprijin de bază pe suprafață, denumit sprijin degresiv pentru venit bazat pe suprafață.
Comisia a propus ca, până cel târziu în 2032, statele membre să nu mai acorde acest sprijin fermierilor care îndeplinesc simultan două condiții:
- au ajuns la vârsta legală de pensionare stabilită în statul respectiv;
- primesc efectiv o pensie pentru limită de vârstă.
Direcția face parte din strategia europeană pentru reînnoirea generațională. Bruxelles-ul încearcă să accelereze transferul fermelor către agricultori mai tineri și să elibereze teren pentru noii intrați în sector.
În documentele prin care Comisia și-a prezentat strategia, intenția este formulată direct:
„Fermierii ajunși la vârsta de pensionare și care primesc pensie nu vor mai fi eligibili pentru plățile directe.”
Regula nu vizează actualele plăți APIA din perioada 2023–2027 și nici nu produce efecte în prezent. Ea face parte din negocierile pentru politica agricolă care ar urma să se aplice după 2027.
Norbert Lins propune eliminarea interdicției
Norbert Lins, raportorul Comisiei AGRI pentru dosarul PAC 2028–2034, propune o direcție diferită.
În proiectul său, fermierul pensionar ar putea continua să beneficieze de sprijin pentru venit dacă rămâne agricultor activ. Vârsta sau existența unei pensii nu ar mai produce automat excluderea.
Diferența de abordare este importantă.
Comisia Europeană pleacă de la ideea că retragerea sprijinului poate accelera transferul fermelor către generația următoare. Varianta Lins pune accentul pe libertatea fermierului de a decide când și în ce condiții își transferă exploatația.
Pentru multe ferme familiale, succesiunea nu se produce într-o singură zi. Părintele poate continua activitatea alături de copil câțiva ani, poate păstra responsabilitatea juridică asupra exploatației sau poate transfera treptat terenul, efectivul și investițiile.
Eliminarea subvenției imediat după pensionare ar putea face această perioadă de tranziție mai dificilă.
De ce problema este mai complicată în România
Structura agriculturii românești face ca această dezbatere să aibă o greutate mai mare decât în statele dominate de exploatații comerciale mari.
Datele analizate de AGRONET.ro arată că România avea în 2023 aproximativ 2,9 milioane de exploatații agricole, adică aproape o treime din totalul fermelor Uniunii Europene.
Dintre acestea, 90,2% aveau mai puțin de 5 hectare.
La celălalt capăt al structurii, numai 1% dintre ferme aveau cel puțin 50 de hectare, dar lucrau 53,1% din suprafața agricolă utilizată.
Această fragmentare contează în discuția despre pensionare. Într-o exploatație mare, organizată ca societate comercială, schimbarea administratorului nu înseamnă neapărat dispariția fermei. Într-o exploatație familială mică, fermierul, proprietarul și managerul sunt deseori aceeași persoană.
Dacă aceasta iese administrativ din sistem înainte ca alt membru al familiei să preia exploatația, efectul poate fi mult mai abrupt.
Reînnoirea generațională rămâne însă o problemă reală
Renunțarea la excluderea fermierilor pensionari nu rezolvă problema îmbătrânirii populației agricole.
Uniunea Europeană încearcă să crească numărul tinerilor care intră în agricultură și să îmbunătățească accesul acestora la teren, capital și investiții.
Tocmai de aceea, viitoarea PAC conține și măsuri mai generoase pentru instalare. Printre variantele aflate în negociere se află creșterea plafonului sprijinului pentru instalarea tinerilor fermieri până la 300.000 de euro.
Problema este că eliminarea fermierului vârstnic din sistem nu produce automat un fermier tânăr.
Dacă succesorul nu există, terenul poate ajunge în arendă, poate fi vândut sau poate fi absorbit de exploatații mai mari. În România, unde procesul de concentrare a terenurilor este deja vizibil, efectul poate accelera reducerea numărului de ferme mici.
PAC 2028–2034 ar putea schimba și distribuția subvențiilor
Regula privind pensionarea nu este singura modificare importantă din raportul lui Norbert Lins.
AGRONET.ro a prezentat și propunerea privind plata redistributivă, prin care minimum 15% din fondurile relevante pentru plățile directe ar urma să fie orientate obligatoriu către fermele mici și mijlocii.
Raportorul propune, de asemenea, modificarea regulilor de plafonare și degresivitate a plăților, precum și menținerea unor instrumente distincte pentru tinerii fermieri.
Rezultă o negociere mai amplă asupra modului în care vor fi împărțiți banii PAC după 2027: între ferme mari și mici, între fermieri tineri și vârstnici și între sprijinul pentru venit și investiții.
Pensionarea nu ar mai însemna automat pierderea subvenției
Dacă varianta raportorului este păstrată, atingerea vârstei legale de pensionare și încasarea pensiei nu ar mai fi suficiente pentru eliminarea automată a fermierului de la sprijinul pe suprafață.
Aceasta nu înseamnă că orice pensionar ar primi automat subvenții. Beneficiarul va trebui în continuare să respecte definiția fermierului eligibil și celelalte condiții stabilite prin viitorul regulament și prin aplicarea sa națională.
Diferența este că vârsta nu ar mai funcționa singură ca un criteriu de excludere.
Pentru fermele familiale, această soluție ar permite o tranziție mai flexibilă între generații, fără obligația ca exploatația să fie transferată administrativ exact în momentul pensionării.
Decizia finală este încă departe
Proiectul lui Norbert Lins este poziția raportorului în Comisia AGRI, nu regulamentul final al PAC 2028–2034.
Dosarul se află încă în procedura legislativă europeană. Parlamentul European își va stabili poziția, iar ulterior aceasta trebuie negociată cu Consiliul Uniunii Europene.
Pentru fermierii români, regula importantă rămâne deocamdată simplă: pensionarii nu pierd în prezent subvențiile APIA doar pentru că primesc pensie.
Discuția privește politica agricolă de după 2027 și poate schimba regulile cel mai devreme în cadrul noii perioade de programare.
Miza este însă mare. Europa trebuie să aducă tineri în agricultură fără să transforme pensionarea într-un moment în care o fermă viabilă pierde sprijinul înainte ca succesiunea să fie efectiv pregătită.
