În acest articol
Fermele mici și mijlocii ar primi obligatoriu o parte mai mare din plățile directe dacă propunerea raportorului Parlamentului European, Norbert Lins, va fi păstrată în forma finală a PAC 2028–2034. Proiectul de raport publicat în registrul legislativ EUR-Lex introduce o plată redistributivă obligatorie de 15%, destinată transferării unei părți din sprijinul direct de la exploatațiile mai mari către fermele mici și mijlocii.
Documentul este un proiect legislativ aflat în lucru, nu forma finală a Politicii Agricole Comune după 2027. Norbert Lins este raportorul Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală a Parlamentului European pentru regulamentul privind aplicarea PAC în perioada 2028–2034.
Minimum 15% din plățile directe, direcționate prin redistribuire
Propunerea introduce un nou articol dedicat plății redistributive. Statele membre ar trebui să prevadă obligatoriu un sprijin redistributiv reprezentând 15% din fondurile aferente plăților directe prevăzute de mecanism.
Banii ar urma să fie redistribuiți de la exploatațiile mai mari către cele mici și mijlocii sub forma unei plăți anuale decuplate pentru fiecare hectar eligibil.
Statele membre ar păstra însă o parte importantă din decizie. Fiecare țară ar urma să stabilească:
- suma acordată pentru un hectar;
- posibilitatea unor valori diferite pentru mai multe tranșe de suprafață;
- numărul maxim de hectare pentru care un fermier poate primi plata redistributivă.
Documentul precizează că plata ar urma să fie acordată începând cu primul hectar eligibil și ar putea fi cumulată cu alte forme de sprijin pentru venit prevăzute de viitoarea PAC.
Ce poate însemna schimbarea pentru fermele din România
Pentru România, mecanismul este important deoarece poate schimba distribuția banilor din Pilonul I între exploatațiile de dimensiuni diferite. Nu înseamnă însă că APIA are deja stabilit un nou cuantum pe hectar pentru 2028.
Procentul de 15% se referă la partea din anvelopa relevantă care ar trebui rezervată redistribuirii, nu la o majorare cu 15% a subvenției fiecărei ferme mici.
Cuantumul pe hectar, intervalele de suprafață și plafonul până la care s-ar acorda plata ar trebui stabilite ulterior, în funcție de forma finală a regulamentului și de modul în care România își va construi intervențiile naționale.
Miza negocierilor depășește această plată. AGRONET.ro a relatat că România trebuie să-și definească poziția pentru negocierile PAC 2028–2034, deoarece sunt în discuție simultan plățile directe, sprijinul redistributiv, intervențiile pentru investiții și condiționalitățile aplicabile fermelor.
Propunerea face parte dintr-o modificare mai amplă a viitoarei PAC
Raportul lui Norbert Lins modifică în mai multe puncte propunerea inițială privind PAC 2028–2034. În privința redistribuirii, direcția este explicită: mecanismul ar deveni obligatoriu, iar o parte fixată la 15% ar fi orientată către primele hectare și către exploatațiile mici și mijlocii.
În paralel, negocierile privind dimensiunea totală a bugetului agricol rămân deschise. AGRONET.ro a analizat implicațiile viitorului buget european pentru România, însă suma care va reveni efectiv PAC și distribuția între state și intervenții nu sunt încă definitive.
Aceasta este diferența esențială pentru fermieri: regula de 15% este în acest moment o propunere legislativă a raportorului, nu o plată APIA aprobată pentru 2028 și nici un cuantum garantat pe hectar.
Negocierile asupra regulamentului vor continua în Parlamentul European și în Consiliu înainte ca arhitectura PAC 2028–2034 să devină obligatorie pentru statele membre.
