În acest articol
Fermierii europeni ar putea primi o plasă de siguranță împotriva scumpirii îngrășămintelor, dacă Parlamentul European reintroduce în Regulamentul CBAM articolul care permite suspendarea temporară a mecanismului pentru anumite produse în situații grave și neprevăzute. Eurodeputații Daniel Buda și Carmen Crespo Díaz au depus un amendament în acest sens, iar votul în plen este programat pentru 15 septembrie 2026, potrivit AGRO TV.
Miza este costul fertilizanților importați în Uniunea Europeană. CBAM, mecanismul european de ajustare a carbonului la frontieră, introduce un cost asociat emisiilor de carbon încorporate în anumite produse aduse din afara UE, iar îngrășămintele sunt printre mărfurile vizate.
Amendamentul nu reduce automat prețul îngrășămintelor
Daniel Buda și Carmen Crespo Díaz cer reintroducerea articolului 27a, eliminat în Comisia pentru mediu, climă și siguranță alimentară a Parlamentului European, ENVI.
În forma susținută de cei doi eurodeputați, mecanismul ar permite intervenția temporară atunci când aplicarea CBAM provoacă perturbări grave și neprevăzute ale pieței. Pentru îngrășăminte, aceasta ar însemna posibilitatea suspendării temporare a aplicării mecanismului dacă evoluția prețurilor creează probleme serioase pe piața europeană.
Amendamentul nu înseamnă însă că fertilizanții se ieftinesc automat după un eventual vot favorabil. El ar crea o posibilitate de intervenție în perioade de criză, care ar trebui activată dacă apar condițiile prevăzute de regulament.
Buda susține că numai efectul CBAM ar putea majora în medie cu aproximativ 15% prețul îngrășămintelor importate în 2026. Cifra este estimarea prezentată de eurodeputat, nu un nivel garantat pentru toate produsele sau toate contractele de import.
Aproximativ 30% din necesarul UE de îngrășăminte azotate vine din import
Dependența de furnizorii externi face ca modificările costurilor la frontieră să fie importante pentru ferme. Datele Comisiei Europene prezentate anterior de AGRONET.ro arată că Uniunea Europeană importă aproximativ 30% din necesarul de îngrășăminte azotate, circa 70% din necesarul de fertilizanți fosfatici și aproximativ 40% din necesarul de potasiu.
Agricultura UE a utilizat în 2024 aproximativ 9,8 milioane de tone de îngrășăminte minerale cu azot și fosfor:
Fertilizant | Consum în UE în 2024 | Evoluție față de 2023 |
|---|---|---|
Azot | 8,9 milioane tone | +5,8% |
Fosfor | 0,9 milioane tone | +7,7% |
Total | 9,8 milioane tone | +6% |
Pentru fertilizanții azotați, costul gazului natural rămâne un factor decisiv, deoarece gazul este atât materie primă pentru obținerea amoniacului, cât și sursă de energie pentru procesul industrial. CBAM se adaugă astfel unei piețe deja sensibile la prețurile energiei și la disponibilitatea importurilor.
Îngrășămintele azotate au fost cu aproximativ 70% peste media din 2024
Presiunea asupra fermelor este deja ridicată. Datele Comisiei Europene analizate de AGRONET.ro arată că, în aprilie 2026, prețurile îngrășămintelor azotate din UE erau cu aproximativ 71% peste media anului 2024.
În mai, fertilizanții azotați se situau cu aproximativ 30% peste nivelul din februarie 2026 și cu circa 70% peste media din 2024, în timp ce îngrășămintele fosfatice erau cu aproximativ 22% peste media din 2024.
Pentru fermele vegetale, diferența este importantă deoarece prețurile cerealelor și oleaginoaselor nu au urcat în același ritm. O nouă creștere a costului fertilizării poate comprima suplimentar marja pe hectar sau poate determina reducerea dozelor aplicate.
Daniel Buda estimează că îngrășămintele reprezintă între 15% și 30% din costurile de producție ale fermierilor europeni, în funcție de cultură, tehnologie și condițiile exploatației.
România încearcă simultan să reducă presiunea prin ajutoare și producție internă
Discuția privind CBAM vine într-un moment în care România încearcă să limiteze efectul costurilor mari prin alte două direcții.
Prima este sprijinul financiar. România are alocate 29.977.500 de euro din rezerva agricolă europeană pentru fermierii afectați de scumpirea energiei și a îngrășămintelor. Statul poate completa suma cu fonduri naționale de până la 200%, ceea ce ar permite, dacă suplimentarea este decisă, un buget total de până la 89,93 milioane de euro.
A doua este reluarea producției interne. Azomureș a fost preluat de Romgaz, iar platforma are o capacitate nominală de aproximativ 1,8 milioane de tone de îngrășăminte pe an. Revenirea efectivă a producției este însă așteptată în 2027, astfel că nu rezolvă necesarul fermelor pentru campania de toamnă din 2026.
Votul din 15 septembrie decide dacă articolul 27a revine în text
Pentru fermieri, votul din Parlamentul European nu reprezintă o reducere imediată de preț, ci decide dacă regulamentul CBAM va păstra sau nu un mecanism prin care Uniunea să poată interveni în cazul unor perturbări severe ale pieței.
Dacă amendamentul este adoptat, articolul 27a ar putea deveni o plasă de siguranță în situațiile în care costurile asociate CBAM amplifică puternic prețurile unor produse precum îngrășămintele. Dacă amendamentul este respins, această posibilitate nu va face parte din poziția Parlamentului în forma propusă de Buda și Crespo Díaz.
