
În acest articol
România intră într-o etapă decisivă a negocierilor pentru PAC 2028–2034, iar lipsa unei poziții naționale asumate poate afecta nivelul și structura sprijinului de care vor beneficia fermierii după 2027. Alina Crețu, director executiv al Forumului Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România, avertizează într-o declarație prezentată de Agrobiznes că negocierile europene au intrat deja în faza amendamentelor, compromisurilor și formării majorităților care vor influența viitoarea Politică Agricolă Comună.
Miza pentru România nu se reduce la suma totală care va reveni agriculturii. În negociere intră arhitectura plăților, sprijinul cuplat și redistributiv, condiționalitățile de mediu, investițiile în ferme, dezvoltarea rurală, instrumentele pentru crize de piață și regulile privind produsele agricole importate în Uniunea Europeană.
Viitoarea PAC se negociază într-un buget european de aproape 2.000 de miliarde de euro
Propunerea Comisiei Europene pentru Cadrul Financiar Multianual 2028–2034 are o valoare de aproape 2.000 de miliarde de euro, însă distribuirea finală între politici și state membre rămâne în negociere.
Pentru agricultură, aproximativ 300 de miliarde de euro sunt prevăzute în propunerea actuală pentru sprijinirea veniturilor fermierilor și instrumentele de criză. Această sumă nu reprezintă întregul sprijin care ar putea ajunge în agricultură, deoarece investițiile, dezvoltarea rurală și alte intervenții ar urma să funcționeze într-o arhitectură bugetară mai largă.
Tocmai această schimbare ridică problema autonomiei PAC. AGRONET.ro a analizat noua arhitectură a fondurilor, în care politica agricolă și politica de coeziune ar urma să fie integrate în planuri naționale și regionale de parteneriat. Bulgaria a cerut deja garanții pentru protejarea unei finanțări agricole distincte, temându-se că agricultura ar putea intra într-o competiție mai mare cu alte priorități naționale.
Pentru fermierii români, negocierile pot influența direct:
- nivelul și distribuirea plăților directe;
- ajutoarele cuplate pentru anumite sectoare;
- plata redistributivă și sprijinul acordat diferitelor categorii de ferme;
- finanțarea investițiilor în exploatații și procesare;
- dezvoltarea rurală;
- instrumentele de gestionare a riscurilor și crizelor de piață;
- condițiile de mediu asociate sprijinului;
- capacitatea României de a direcționa fondurile între priorități.
România ar putea negocia o anvelopă totală mai mare, dar agricultura nu are încă o sumă finală
Diferențele dintre pozițiile instituțiilor europene arată de ce reprezentarea României contează în această etapă.
O analiză AGRONET.ro publicată la începutul lunii septembrie arată că România ar putea ajunge la aproximativ 66 de miliarde de euro din viitorul buget european dacă se impune poziția susținută de Parlamentul European, față de circa 60 de miliarde de euro asociate propunerii Comisiei.
Diferența de aproximativ 6 miliarde de euro privește însă totalul fondurilor europene pentru România, nu numai agricultura. Ea nu poate fi transformată în acest moment într-un cuantum suplimentar al subvenției pe hectar sau într-o majorare sigură a bugetelor pentru investiții agricole.
Parlamentul European susține un buget general cu aproximativ 10% mai mare decât propunerea Comisiei și cere protejarea agriculturii și coeziunii în condițiile creșterii cheltuielilor pentru securitate, apărare și competitivitate.
Pentru România există, astfel, trei negocieri care trebuie urmărite separat: dimensiunea bugetului european, suma și regulile rezervate agriculturii și modul în care alocarea națională va fi împărțită ulterior între plăți, investiții și alte intervenții.
Germania cere economii, iar alte state încearcă deja să-și apere agricultura
Avertismentul privind necesitatea unei poziții românești apare într-un moment în care alte state își formulează explicit prioritățile.
Germania a cerut reducerea substanțială a viitorului buget european și aplicarea economiilor inclusiv în agricultură. AGRONET.ro a prezentat poziția cancelarului Friedrich Merz, care susține și ajungerea la un acord politic asupra bugetului până la sfârșitul anului 2026.
În același timp, state beneficiare importante ale PAC încearcă să protejeze plățile agricole și investițiile rurale. Disputa nu mai privește doar împărțirea banilor între țări, ci și competiția agriculturii cu apărarea, energia, competitivitatea industrială, cercetarea și politica de coeziune.
Această negociere poate avea efecte pe întreaga perioadă 2028–2034, ceea ce explică presiunea pusă de organizațiile agricole asupra autorităților naționale.
FAPPR cere o poziție românească înainte de stabilirea compromisurilor
Alina Crețu identifică printre principalele teme pentru România autonomia PAC, finanțarea investițiilor și dezvoltării rurale, ajutoarele cuplate și redistributive, mecanismele pentru perioadele în care prețurile agricole scad puternic și actualizarea prețurilor de referință.
O altă temă este reciprocitatea standardelor aplicate importurilor. Pentru organizațiile agricole, miza este ca producătorii din afara Uniunii Europene care concurează cu fermierii europeni să respecte cerințe comparabile în domeniile care influențează costurile și accesul pe piață.
Crețu cere Ministerului Agriculturii, Guvernului, partidelor politice și europarlamentarilor români să precizeze poziția pe care România o va susține în negocierile europene și cine este responsabil de reprezentarea acesteia.
„România are nevoie de o poziție agricolă clară, coerentă și apărată politic la Bruxelles, indiferent de instabilitatea de la București.”
Mesajul este relevant și prin calendar. AGRONET.ro a arătat încă din iulie că perioada 2026–2027 este decisivă pentru poziționarea României asupra PAC, a Cadrului Financiar Multianual și a viitorului sistem prin care vor fi gestionate fondurile europene la nivel național.
Pentru fermieri, efectul final se va vedea după încheierea negocierilor în cuantumul și distribuirea plăților, finanțarea investițiilor, instrumentele de criză și obligațiile asociate sprijinului. În această etapă, nici alocarea agricolă finală a României și nici viitoarele cuantumuri pe hectar sau pe animal nu sunt stabilite.



