În acest articol
Friedrich Merz cere reducerea cu sute de miliarde de euro a viitorului buget al UE, respingând propunerea Comisiei Europene pentru perioada 2028–2034 și solicitând un acord politic până la sfârșitul anului 2026, relatează Irish Independent. Pentru agricultură, poziția Germaniei amplifică riscul ca Politica Agricolă Comună să intre într-o negociere dură cu apărarea, coeziunea, energia și competitivitatea pentru resursele europene.
Cancelarul german a prezentat această poziție la Dublin, în timpul unei întâlniri cu premierul irlandez Micheál Martin. Germania consideră că proiectul bugetar este prea mare și dezechilibrat, iar economiile ar trebui aplicate în toate domeniile, inclusiv în agricultură și fondurile structurale.
Comisia Europeană a propus un buget de aproape 2.000 de miliarde de euro la prețuri curente pentru intervalul 2028–2034. Germania urmărește însă o reducere de ordinul sutelor de miliarde de euro, fiind cel mai mare contributor net la bugetul Uniunii.
Merz vrea un acord până la sfârșitul anului 2026
Calendarul propus de cancelarul german este mai rapid decât ritmul obișnuit al negocierilor pentru Cadrul Financiar Multianual.
Merz susține că statele membre ar trebui să ajungă la un compromis până la sfârșitul anului 2026, înainte ca alegerile programate în mai multe state europene să îngreuneze obținerea unanimității.
Adoptarea bugetului necesită acordul tuturor celor 27 de state membre. Parlamentul European participă, de asemenea, la negociere, iar legislația sectorială pentru agricultură trebuie aprobată separat.
Presiunea pentru încheierea rapidă a discuțiilor poate reduce timpul disponibil pentru negocierea detaliată a:
- bugetului rezervat agriculturii;
- nivelului plăților directe;
- finanțării investițiilor în ferme;
- sprijinului pentru dezvoltare rurală;
- instrumentelor de gestionare a riscurilor;
- condițiilor de mediu asociate plăților;
- regulilor pentru planurile naționale.
Reducerea bugetului general poate afecta resursele agricole
Poziția Germaniei nu stabilește direct o reducere a plăților către fermieri. Ea schimbă însă punctul de pornire al negocierii.
Dacă bugetul total va fi redus, statele membre vor trebui să decidă ce domenii primesc mai puțini bani sau ce programe sunt comasate, amânate ori finanțate mai selectiv.
Agricultura concurează deja cu priorități care au căpătat o greutate mai mare în politica europeană:
- apărarea și securitatea;
- sprijinul pentru Ucraina;
- competitivitatea industrială;
- energia;
- cercetarea;
- migrația;
- infrastructura;
- politica de coeziune.
Această competiție bugetară a fost analizată și de AGRONET.ro. Menținerea unei PAC bine finanțate depinde nu numai de poziția Comisiei, ci și de disponibilitatea guvernelor de a majora contribuțiile naționale sau de a accepta noi venituri europene.
Aproximativ 300 de miliarde de euro sunt protejate pentru veniturile fermierilor
Propunerea Comisiei Europene include aproximativ 300 de miliarde de euro rezervate sprijinului pentru veniturile fermierilor în viitoarea arhitectură bugetară.
Această sumă nu reprezintă întregul buget agricol. Investițiile, dezvoltarea rurală, infrastructura și alte intervenții ar urma să fie gestionate într-un cadru mai larg, prin planuri naționale și regionale.
Principala îngrijorare a sectorului este că agricultura nu va mai beneficia de aceeași separare bugetară ca în actuala Politică Agricolă Comună. Reunirea mai multor fonduri poate permite guvernelor să mute resurse între priorități, în limitele care vor fi stabilite prin legislația finală.
Bulgaria a cerut deja garanții pentru păstrarea unui buget agricol distinct, avertizând că statele mai mici și mai puțin dezvoltate pot fi dezavantajate într-un fond comun. Poziția a fost prezentată într-un articol AGRONET.ro despre viitoarea arhitectură a fondurilor europene.
Germania cere economii în toate domeniile
Merz nu susține doar o reducere punctuală a unui capitol. Cancelarul solicită economii la nivelul întregului buget, indiferent dacă Uniunea va introduce sau nu surse noi de venit.
Această abordare intră în conflict cu poziția statelor beneficiare nete, care cer menținerea fondurilor pentru agricultură și coeziune.
Germania este susținută în direcția disciplinei bugetare de alte state contributoare nete, între care se află Țările de Jos, Suedia și Danemarca. În partea opusă, mai multe țări din Europa Centrală, de Est și de Sud încearcă să protejeze alocările destinate investițiilor regionale și agriculturii.
Negocierea nu privește doar dimensiunea bugetului, ci și modul în care sunt împărțite contribuțiile între state. O sumă totală mai mare ar presupune contribuții naționale suplimentare sau noi taxe și venituri colectate la nivel european.
Ce înseamnă disputa pentru fermierii români
Pentru România, rezultatul va influența plățile pe hectar și pe animal, investițiile în exploatații, procesarea, infrastructura rurală și instalarea tinerilor fermieri.
Fermierii trebuie să urmărească separat trei niveluri de negociere:
- bugetul general al Uniunii pentru perioada 2028–2034;
- regulamentele viitoarei Politici Agricole Comune;
- planul național prin care România va distribui fondurile.
O reducere a bugetului european nu stabilește automat cât va pierde România. Efectul depinde de suma rezervată agriculturii, criteriile de alocare între state și deciziile luate de Guvern prin viitorul plan național.
În același timp, un buget general apropiat de propunerea Comisiei nu garantează păstrarea actualelor niveluri de sprijin. Resursele pot fi distribuite diferit între plăți directe, investiții, măsuri de mediu și intervenții pentru crize.
Aderarea Ucrainei adaugă o presiune suplimentară
Discuția bugetară este legată și de perspectiva extinderii Uniunii Europene.
Aderarea Ucrainei ar introduce în sistem aproximativ 32 de milioane de hectare de teren agricol utilizabil și un sector puternic orientat spre producția de cereale și oleaginoase. Integrarea ar necesita fie majorarea bugetului agricol, fie perioade de tranziție și reguli speciale pentru distribuirea subvențiilor.
AGRONET.ro a analizatmodul în care dimensiunea agriculturii ucrainene poate pune presiune asupra plăților directe și asupra pieței cerealelor.
Un buget european redus ar face mai dificilă integrarea noilor state fără diminuarea fondurilor primite de actualii beneficiari sau fără schimbarea regulilor PAC.
Irlanda pregătește un compromis
Irlanda, care deține președinția Consiliului Uniunii Europene, lucrează la o nouă variantă de compromis. Documentul ar urma să fie prezentat în toamna anului 2026.
Negocierile vor trebui să concilieze trei poziții dificil de apropiat:
- Comisia dorește un buget mai flexibil și mai mare;
- contributorii neti cer reduceri consistente;
- statele beneficiare încearcă să protejeze agricultura și coeziunea.
Declarația lui Merz nu reprezintă o decizie privind viitoarele subvenții. Este însă una dintre cele mai ferme poziții exprimate de un guvern major în negocierile pentru 2028–2034.
Pentru fermieri, semnalul este că bugetul PAC va fi decis într-o dispută mai largă privind prioritățile Uniunii. Nivelul plăților nu poate fi cunoscut înainte de încheierea acordului asupra cadrului financiar, adoptarea regulamentelor agricole și aprobarea planurilor naționale.
