În acest articol
România ar putea ajunge la circa 66 de miliarde de euro din viitorul buget al UE, față de aproximativ 60 de miliarde în propunerea Comisiei Europene, dacă în negocieri se impune poziția susținută de Parlamentul European. Estimarea a fost prezentată de Siegfried Mureșan, negociator-șef al Parlamentului pentru Cadrul Financiar Multianual 2028–2034. Parlamentul European și-a adoptat poziția în aprilie și cere un buget mai mare, care să păstreze agricultura și coeziunea între prioritățile majore, alături de securitate și competitivitate.
Cei 66 de miliarde de euro reprezintă însă o estimare pentru totalul fondurilor care ar reveni României, nu o alocare confirmată și nici un buget rezervat integral agriculturii. Pentru fermieri, negocierile trebuie urmărite pe două niveluri: cât de mare va fi bugetul general al Uniunii și ce parte din acesta va reveni efectiv Politicii Agricole Comune.
Parlamentul cere aproximativ 10% în plus față de propunerea Comisiei
Siegfried Mureșan a reprezentat Parlamentul European la discuțiile de la Dublin și a susținut poziția legislativului european pentru un buget cu aproximativ 10% mai mare decât propunerea inițială a Comisiei.
Argumentul Parlamentului este că noile cheltuieli pentru securitate, apărare și competitivitate nu ar trebui finanțate prin reducerea politicilor tradiționale, între care agricultura și coeziunea. În documentele adoptate în aprilie, Parlamentul cere și ca rambursarea datoriei aferente NextGenerationEU să nu fie făcută în detrimentul fermierilor, întreprinderilor mici, cercetării sau programelor educaționale.
AGRONET.ro a analizat deja presiunea asupra PAC 2028–2034, într-un context în care agricultura concurează pentru resurse cu apărarea, energia, coeziunea și alte priorități europene.
Pentru fermele românești, miza nu este doar dimensiunea bugetului general. Chiar dacă România ar obține o anvelopă totală mai mare, nivelul viitoarelor plăți directe, al investițiilor agricole și al fondurilor pentru dezvoltare rurală va depinde de arhitectura finală a PAC și de modul în care vor fi repartizate fondurile.
Ce înseamnă diferența de 6 miliarde de euro pentru România
Estimarea prezentată de Mureșan indică o creștere de aproximativ 6 miliarde de euro față de nivelul de circa 60 de miliarde de euro asociat propunerii Comisiei.
Această diferență ar fi distribuită între mai multe politici europene. Nu poate fi calculată în această etapă suma suplimentară care ar ajunge direct în agricultură.
Pentru fermieri trebuie separate trei decizii:
- dimensiunea finală a bugetului Uniunii Europene pentru 2028–2034;
- suma și structura rezervate agriculturii prin viitoarea PAC;
- alocarea României și regulile prin care aceasta va fi împărțită între plăți, investiții și alte intervenții.
În consecință, estimarea de 66 de miliarde de euro nu poate fi transformată acum într-un cuantum suplimentar pe hectar, pe animal sau pe beneficiar.
Taxa digitală este o propunere de finanțare, nu o măsură adoptată
Parlamentul European susține crearea unor noi resurse proprii ale Uniunii pentru a finanța un buget mai mare fără ca întreaga diferență să fie acoperită prin contribuții suplimentare ale statelor membre.
Siegfried Mureșan a indicat o taxă digitală aplicată marilor companii din sectorul tehnologic drept una dintre variante. Propunerea nu reprezintă însă, în acest moment, o taxă europeană adoptată și nici o sursă rezervată exclusiv agriculturii.
Poziția oficială a Parlamentului cere, în sens mai larg, noi resurse proprii pentru finanțarea responsabilităților suplimentare ale Uniunii și pentru protejarea programelor existente.
Consiliul UE trebuie să ajungă la o poziție comună
Negocierile nu sunt încheiate. Dosarul legislativ al Parlamentului European arată că Siegfried Mureșan și Carla Tavares sunt raportorii Parlamentului pentru cadrul financiar 2028–2034. Pentru adoptarea bugetului multianual este necesar acordul statelor membre și consimțământul Parlamentului.
Consiliul nu are încă o poziție comună privind dimensiunea viitorului buget. Unele state contributoare nete susțin finanțarea noilor priorități europene, dar în același timp cer limitarea creșterii cheltuielilor totale.
Președinția irlandeză a Consiliului UE urmează să încerce construirea unui compromis. Obiectivul indicat de negociatorul Parlamentului este încheierea acordului până la sfârșitul anului 2026.
Pentru agricultura românească, următoarea etapă importantă va fi separarea cifrei generale de 66 de miliarde de euro de bugetul care va reveni efectiv PAC. Abia forma finală a cadrului financiar și a legislației agricole va permite estimarea impactului asupra subvențiilor și investițiilor disponibile fermierilor după 2027.
