În acest articol
Doar 1% dintre managerii fermelor românești aveau pregătire agricolă completă în 2023, deși agricultura concentra 20,7% din ocuparea forței de muncă din România. În acest context, activitățile practice organizate pentru studenți de universități și companii pot reduce deficitul de competențe numai dacă sunt continuate prin stagii, mentorat și acces real la locuri de muncă, dincolo de vizitele și atelierele punctuale prezentate de Gazeta de agricultură.
Materialul descrie vizita studenților Facultății de Agricultură din cadrul USAMV Cluj-Napoca la unitatea de producție a semințelor din Afumați și un atelier despre cultura rapiței desfășurat la Universitatea pentru Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași. Participanții au urmărit fluxul de procesare a semințelor și au discutat despre variabilitatea climatică, managementul bolilor și soluțiile tehnice aplicabile culturilor.
Asemenea activități îi ajută pe viitorii specialiști să înțeleagă procesele din ferme și din industria agricolă. Ele nu demonstrează însă, prin ele însele, o creștere națională a interesului tinerilor pentru agricultură. Pentru evaluarea unei asemenea tendințe ar fi necesare date comparabile despre înscrieri, absolvire, angajarea în domeniu și preluarea efectivă a exploatațiilor.
România are mulți agricultori, dar puțini manageri pregătiți formal
Datele Eurostat pentru 2023, analizate anterior de AGRONET.ro, indică o diferență amplă între România și media Uniunii Europene în privința formării managerilor de exploatații.
Indicator, 2023 | România | Uniunea Europeană |
|---|---|---|
Ponderea agriculturii în ocuparea forței de muncă | 20,7% | 3,9% |
Manageri cu pregătire agricolă completă | 1% | 9,7% |
Manageri bazați în principal pe experiență practică | aproximativ 94,5% | 71,4% |
Pregătirea completă înseamnă, în metodologia europeană, studii agricole echivalente cu cel puțin doi ani de formare cu frecvență, urmate după încheierea învățământului obligatoriu. Experiența din fermă rămâne importantă, dar nu acoperă automat analiza costurilor, legislația, utilizarea tehnologiilor digitale, managementul riscului sau interpretarea datelor.
Recensământul General Agricol 2020 indica peste 166.000 de manageri ai exploatațiilor cu vârsta sub 35 de ani, reprezentând aproximativ 6% din total. Indicatorul trebuie interpretat cu atenție, deoarece statisticile europene folosesc și pragul de 40 de ani pentru definirea tinerilor manageri. În 2023, 41,7% dintre managerii fermelor din România aveau cel puțin 65 de ani.
Problema succesiunii nu se reduce astfel la numărul tinerilor care declară că vor să lucreze în agricultură. Instalarea unei noi generații depinde și de accesul la teren, capital, utilaje, consultanță, infrastructură și piețe pentru valorificarea producției.
Practica trebuie legată de competențe și angajare
O vizită într-o unitate de condiționare a semințelor sau un atelier despre cultura rapiței poate completa pregătirea universitară, dar contactul de câteva ore cu o tehnologie nu este echivalent cu formarea necesară utilizării sale în fermă.
Parteneriatele dintre universități și mediul economic devin relevante pentru agricultură atunci când includ:
- stagii de practică de durată, cu obiective și evaluare;
- acces efectiv la utilaje, laboratoare și programe informatice;
- lucrări realizate pe probleme întâlnite în ferme;
- mentori desemnați de companii și universități;
- stagii și burse plătite;
- teme de licență dezvoltate împreună cu ferme sau unități de procesare;
- informații despre angajarea absolvenților.
Oferta universitară pentru anul 2026–2027 este diversificată. Ghidul AGRONET.ro pentru admiterea la facultățile agricole identifică 25 de instituții cu programe agricole sau conexe, de la agronomie și horticultură până la utilaje, economie agroalimentară, cadastru și inteligență artificială.
Numărul specializărilor nu arată însă câtă practică primește un student. Candidații trebuie să verifice câte ore se desfășoară în ferme, ateliere sau laboratoare, ce echipamente pot utiliza și unde lucrează promoțiile recente.
Digitalizarea mărește nevoia de specialiști
Deficitul de pregătire este relevant și pentru adoptarea tehnologiilor. În 2023, numai 10–15% dintre fermele din România foloseau cel puțin o tehnologie sau practică de agricultură de precizie, potrivit datelor prezentate de AGRONET.ro. La nivelul Uniunii Europene, ponderea era de aproximativ 18%, iar exploatațiile respective administrau circa 44% din suprafața agricolă utilizată.
Tehnologia nu înseamnă numai cumpărarea unor utilaje cu ghidare prin satelit, senzori sau drone. Fermele au nevoie de oameni care pot:
- interpreta hărți și date colectate din câmp;
- compara consumurile și costurile;
- stabili aplicări diferențiate;
- întreține și calibra echipamentele;
- transforma informațiile tehnice în decizii economice.
Prin urmare, competitivitatea depinde atât de investițiile în echipamente, cât și de formarea personalului care le utilizează.
Programele private trebuie evaluate după rezultate
Programul TalentA, lansat în România în 2020, a avut peste 350 de participante din România și Republica Moldova, dintre care peste 100 de studente, potrivit informațiilor prezentate de sursă. Inițiativa oferă instruire, mentorat și sprijin financiar femeilor care dezvoltă proiecte agricole.
Numărul participantelor descrie dimensiunea programului, nu impactul său economic. Pentru o evaluare completă ar fi necesare informații despre afacerile menținute după finalizarea programului, valoarea granturilor, investițiile atrase, locurile de muncă create și procentul participantelor care continuă să lucreze în agricultură.
Exemplul unei beneficiare care a dezvoltat în ferma familiei din județul Ialomița un proiect cu tomate, viță-de-vie și o seră modernă arată cum poate fi folosit sprijinul. Un caz individual nu poate fi însă generalizat pentru toate participantele.
Formarea nu înlocuiește accesul la teren și finanțare
Educația agricolă este una dintre condițiile reînnoirii generaționale, dar nu rezolvă singură dificultățile instalării. Un tânăr bine pregătit poate întâmpina obstacole dacă nu dispune de teren, capital pentru contribuția proprie, garanții, utilaje sau contracte de valorificare.
Structura agriculturii românești, în care majoritatea exploatațiilor au suprafețe mici, face dificilă transformarea pregătirii într-o afacere viabilă. De aceea, programele pentru tineri trebuie corelate cu finanțare, consiliere, mentorat și acces la piețe.
La nivel european, proiectul Farm Heroes va analiza între 2026 și 2030 modul în care programele universitare pot răspunde nevoilor agriculturii și barierele întâlnite de noii intrați în sector. Bugetul de șase milioane de euro este destinat cercetării și consultărilor, nu finanțării directe a fermelor.
România nu are numai o problemă de îmbătrânire a managerilor agricoli. Datele indică și un deficit de pregătire formală, practică evaluabilă și transfer de tehnologie. Vizitele de studiu și programele private pot contribui la reducerea acestuia atunci când sunt urmate de stagii, mentorat, angajare și rezultate economice care pot fi măsurate.
