În acest articol
Doar 1% dintre managerii fermelor din România aveau pregătire agricolă completă în 2023, iar parteneriatele dintre universități și companii pot acoperi o parte din deficit numai dacă oferă practică măsurabilă, nu doar vizite și prezentări. Activitățile organizate pentru studenții universităților agricole din Cluj-Napoca și Iași, descrise de Agro Business, aduc viitorii specialiști în contact cu producția de semințe și problemele tehnice ale culturilor, însă impactul lor trebuie evaluat prin competențele dobândite și accesul ulterior la locuri de muncă.
Materialul prezintă vizita unor studenți ai Facultății de Agricultură din cadrul USAMV Cluj-Napoca la unitatea Corteva Agriscience din Afumați și un atelier despre cultura rapiței organizat la Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași. Studenții au urmărit etapele condiționării semințelor și au discutat despre boli, schimbări climatice și tehnologii de producție.
Asemenea activități pot completa pregătirea universitară, dar numărul participanților la o vizită sau la un atelier nu demonstrează existența unei tendințe naționale de creștere a interesului pentru agricultură. Pentru această concluzie ar fi necesare date despre înscrieri, absolvire, angajarea în domeniu și preluarea efectivă a fermelor.
România are mulți agricultori, dar puțini manageri cu pregătire formală
Datele Eurostat pentru 2023 arată că agricultura reprezenta 20,7% din ocuparea forței de muncă din România, comparativ cu 3,9% la nivelul Uniunii Europene. În același timp, numai 1% dintre managerii exploatațiilor românești aveau pregătire agricolă completă, față de media europeană de 9,7%. Aproximativ 94,5% se bazau în principal pe experiența practică.
În metodologia europeană, pregătirea completă înseamnă studii agricole echivalente cu cel puțin doi ani de formare cu frecvență după încheierea învățământului obligatoriu, într-un colegiu, o universitate sau o instituție specializată. Experiența practică rămâne importantă, dar nu acoperă automat competențele necesare pentru analiza costurilor, legislație, tehnologii digitale, managementul riscului sau utilizarea datelor din fermă.
Indicator pentru 2023 | România | Uniunea Europeană |
|---|---|---|
Ponderea agriculturii în ocuparea forței de muncă | 20,7% | 3,9% |
Manageri cu pregătire agricolă completă | 1% | 9,7% |
Manageri bazați numai pe experiență practică | aproximativ 94,5% | 71,4% |
Diferența arată că problema României nu este numai îmbătrânirea populației agricole. Sectorul are nevoie și de trecerea de la transmiterea informală a cunoștințelor la formare tehnică, economică și managerială care poate fi actualizată pe parcursul carierei.
Datele despre tineri trebuie comparate cu aceeași definiție
Articolul-sursă citează rezultatele Recensământului General Agricol 2020 și indică peste 166.000 de manageri ai exploatațiilor cu vârsta sub 35 de ani, reprezentând aproximativ 6% din total.
Indicatorul nu trebuie comparat direct cu toate statisticile despre „tinerii fermieri”. Eurostat folosește în analiza curentă pragul de 40 de ani, dar păstrează uneori limita de 35 de ani pentru seriile istorice. În 2023, numai 10,7% dintre managerii fermelor din UE aveau sub 40 de ani, iar în România 41,7% aveau cel puțin 65 de ani.
Această structură ridică problema succesiunii, dar vârsta nu trebuie tratată ca o măsură automată a performanței. Un tânăr care preia terenul familiei fără acces la capital, consultanță și piață poate rămâne blocat într-o exploatație de subzistență. În același timp, un manager experimentat poate utiliza tehnologii moderne dacă are acces la formare și servicii de specialitate.
Practica trebuie să depășească vizita de studiu
Vizitele în fabrici, ferme și loturi demonstrative îi ajută pe studenți să vadă cum funcționează procesele pe care le studiază. Totuși, contactul de câteva ore cu o tehnologie nu este echivalent cu pregătirea pentru utilizarea sa.
Un parteneriat funcțional între universitate și mediul economic ar trebui să includă:
- stagii de practică de durată, cu obiective și evaluare;
- accesul studenților la utilaje, laboratoare și programe informatice;
- lucrări realizate pe probleme reale din ferme;
- mentori tehnici desemnați de companii și cadre didactice;
- burse și stagii plătite;
- teme de licență dezvoltate împreună cu exploatații sau unități de procesare;
- informații publice despre angajarea absolvenților.
Oferta universitară pentru 2026–2027 este diversificată. Ghidul AGRONET.ro despre admiterea la facultățile cu profil agricol identifică 25 de instituții cu programe agricole sau conexe, de la agronomie și horticultură până la utilaje, economie agroalimentară, cadastru și inteligență artificială.
Existența specializărilor nu garantează însă suficientă practică. Candidații trebuie să verifice câte ore se desfășoară efectiv în fermă, atelier sau laborator, ce echipamente pot utiliza și câți absolvenți lucrează ulterior în domeniul studiat.
Agricultura de precizie mărește necesarul de competențe
În 2023, numai 10–15% dintre fermele din România foloseau cel puțin o tehnologie sau practică de agricultură de precizie, potrivit analizei AGRONET.ro despre decalajul digital al fermelor românești. La nivel european, ponderea era de aproximativ 18%, dar exploatațiile respective administrau circa 44% din suprafața agricolă utilizată.
Utilizarea tehnologiei nu înseamnă doar cumpărarea unui tractor cu ghidare sau a unei drone. Ferma are nevoie de personal capabil să interpreteze hărți, să compare consumurile, să stabilească doze diferențiate, să întrețină echipamentele și să transforme datele în decizii economice.
Comisia Europeană arată că administrarea unei ferme moderne presupune, pe lângă cunoștințele tehnice, competențe de afaceri, alfabetizare digitală, înțelegerea cerințelor de mediu și capacitatea de a gestiona riscuri. Printre modelele recomandate se află sistemele care combină studiile cu practica în fermă, mentoratul și consilierea pentru construirea unui plan de afaceri.
Programele private trebuie evaluate după rezultatele beneficiarilor
Agro Business indică faptul că peste 350 de femei din România și Republica Moldova au participat din 2020 la programul TalentA, iar peste 100 dintre participante ar fi studente. Programul oferă formare, mentorat și granturi pentru dezvoltarea unor proiecte agricole.
Aceste cifre descriu dimensiunea participării, nu impactul economic. Pentru evaluarea programului ar fi utile date despre:
- numărul afacerilor lansate și menținute după doi sau trei ani;
- valoarea totală a granturilor acordate;
- veniturile și locurile de muncă create;
- investițiile atrase după încheierea programului;
- procentul participantelor care lucrează efectiv în agricultură;
- fermele care au introdus tehnologii sau culturi noi.
Fără asemenea indicatori, un program poate fi prezentat drept investiție în educație, dar contribuția sa la competitivitatea agriculturii nu poate fi măsurată.
Formarea nu rezolvă accesul la teren și capital
Pregătirea profesională este numai una dintre condițiile instalării unei noi generații. Tinerii trebuie să poată cumpăra sau prelua teren, să finanțeze utilajele, să asigure contribuția proprie pentru proiecte și să suporte perioade în care recoltele sau prețurile nu acoperă costurile.
Planul Strategic PAC al Românieiurmărește creșterea viabilității economice și a competitivității fermelor, într-o structură în care 90% dintre exploatații au sub cinci hectare. Sprijinul financiar poate facilita instalarea și investițiile, dar trebuie legat de consiliere, pregătire și piețe pentru valorificarea producției.
La nivel european, proiectul Farm Heroes, prezentat de AGRONET.ro în articolul despre atragerea tinerilor în agricultură, va analiza în perioada 2026–2030 programele universitare și barierele întâlnite de noii intrați în sector. Bugetul de șase milioane de euro este destinat cercetării și consultărilor, nu granturilor acordate direct fermierilor.
România nu duce lipsă numai de tineri interesați de agricultură. Datele arată un deficit mult mai larg de pregătire formală, consiliere și transfer al tehnologiei către ferme. Vizitele de studiu și programele private pot contribui la reducerea acestui decalaj atunci când sunt conectate la stagii practice, angajare, mentorat și rezultate economice care pot fi verificate.
