În acest articol
România intră în noul sezon cu recolte mari de grâu, orz și rapiță, iar estimările indică volume ridicate și pentru culturile de primăvară. Pentru fermieri, însă, producția mare nu înseamnă automat venituri mai bune: începutul sezonului comercial arată exporturi europene lente, iar grâul românesc se tranzacționează sub presiunea recoltei noi.
Grâul, orzul și rapița vin cu volume foarte mari
Estimările citate de Știrile ProTV indică 13,4 milioane de tone de grâu și câte 3,3 milioane de tone de orz și rapiță. Pentru floarea-soarelui este avansată o producție de aproape 2,7 milioane de tone, iar pentru porumb de peste 8 milioane de tone.
Cultură | Estimare pentru 2026 | Reper menționat |
|---|---|---|
Grâu | 13,4 milioane tone | recoltarea încheiată |
Orz | 3,3 milioane tone | recoltarea încheiată |
Rapiță | 3,3 milioane tone | recoltarea încheiată |
Floarea-soarelui | aproape 2,7 milioane tone | 1,9 milioane tone în 2025 |
Porumb | peste 8 milioane tone | circa 6 milioane tone în 2025 |
Estimările pentru grâu au variat însă în cursul sezonului. În iunie, o evaluare Argus bazată pe observații în teren indica un potențial de aproximativ 13,86 milioane de tone, cu condiția menținerii vremii favorabile până la recoltare. Diferența dintre prognoze arată de ce volumul final trebuie separat de estimările făcute înainte sau în timpul campaniei.
La nivel european, situația este mai puțin favorabilă. Comisia Europeană estimează pentru sezonul 2026/2027 o producție de aproximativ 126 de milioane de tone de grâu în UE, față de un nivel mai ridicat în sezonul precedent, iar producția totală de cereale este proiectată la aproximativ 274 de milioane de tone.
România are potențial mare de export, dar sezonul a început de pe locul șase
Afirmația că România este cel mai mare exportator de grâu din UE trebuie raportată la perioada analizată. Proiecțiile pentru întregul sezon pot plasa România între principalii furnizori europeni, însă datele vamale din primele săptămâni ale campaniei 2026/2027 arată o altă situație.
Până la 26 iulie, România exportase 53.834 de tone de grâu moale și ocupa locul șase în UE, după Lituania, Germania, Bulgaria, Polonia și Letonia, potrivit datelor Comisiei Europene analizate de AGRONET.ro.
Clasamentul este unul provizoriu. La începutul sezonului, câteva încărcări maritime pot modifica rapid pozițiile, iar o parte a recoltei încă trece prin condiționare, depozitare și formarea loturilor comerciale.
În același timp, exporturile totale de grâu moale ale UE erau cu 61% mai mici decât în perioada comparabilă a sezonului precedent. Tabloul de bord al Comisiei Europene arată că UE a încheiat sezonul 2025/2026 cu aproximativ 23,9 milioane de tone de grâu comun și făină exportate, ceea ce indică dimensiunea fluxurilor care pot apărea după accelerarea campaniei comerciale.
Recolta mare nu garantează un preț mare
Pentru fermier, întrebarea importantă nu este numai câte milioane de tone produce România, ci la ce preț poate fi valorificată marfa după transport, condiționare și depozitare.
Cele mai recente cotații oficiale de referință analizate de AGRONET.ro, pentru perioada 27 iulie–2 august 2026, indică:
- grâu de panificație, media națională: 184,43 euro/tonă;
- grâu de panificație, FOB Portul Constanța: 209,44 euro/tonă;
- orz furajer, media națională: 169,53 euro/tonă;
- porumb furajer, media națională: 200,75 euro/tonă;
- rapiță, media națională, plecare din siloz: 481,49 euro/tonă.
În numai o săptămână, grâul de panificație FOB Constanța coborâse cu 2,90 euro pe tonă, în timp ce rapița urcase cu 7,93 euro pe tonă. Cotațiile sunt repere de piață, nu oferte garantate pentru fiecare exploatație.
O recoltă foarte mare poate chiar să pună presiune pe preț atunci când marfa ajunge într-un interval scurt în piață și cererea de export nu crește în același ritm. Depozitarea, accesul la Portul Constanța, costurile de transport și capacitatea fermierului de a aștepta un moment de vânzare mai favorabil devin astfel aproape la fel de importante ca randamentul din câmp.
Porumbul rămâne mult mai expus secetei
Situația culturilor de primăvară este mai neuniformă. Știrile ProTV relatează că suprafața cultivată cu porumb în România s-a redus cu aproape un milion de hectare, fermierii orientând o parte mai mare din teren către culturile de toamnă, care își parcurg o parte importantă a vegetației înaintea perioadelor de arșiță maximă.
În județul Constanța, sursa indică aproximativ 25.000 de hectare cu porumb dintr-un total de 420.000 de hectare de teren arabil, dar numai circa 3.000 de hectare de porumb irigate. Diferența explică de ce rezultatele pot varia puternic chiar și într-un an considerat bun la nivel național.
La nivelul UE, Comisia Europeană avertizează că producția de cereale din 2026 ar urma să scadă față de sezonul precedent și să rămână apropiată de media ultimilor cinci ani, în contextul diferențelor mari de precipitații și temperatură dintre regiuni.
Pentru floarea-soarelui și porumb, estimările de 2,7 milioane și, respectiv, peste 8 milioane de tone rămân astfel mai sensibile la vreme decât volumele deja recoltate la grâu, orz și rapiță.
Miza pentru ferme se mută de la producție la valorificare
România intră în sezonul comercial cu o cantitate mare de cereale și oleaginoase disponibilă pentru piață. Următoarea etapă va arăta cât din avantajul producției ajunge efectiv în veniturile fermierilor.
De urmărit vor fi ritmul încărcărilor din Portul Constanța, cererea cumpărătorilor din Africa de Nord și Orientul Mijlociu, concurența cerealelor din bazinul Mării Negre și prețurile interne. Analiza AGRONET.ro privind piața grâului în 2026 arată că existența unor riscuri geopolitice și climatice poate susține cotațiile, dar piața nu se află într-o situație de penurie care să garanteze automat prețuri mai mari.
Pentru exploatațiile care au obținut producții ridicate, diferența economică va fi făcută de prețul net după transport și depozitare și de momentul valorificării, nu numai de numărul de tone recoltate.
