În acest articol
Marea Britanie poate urca la 66% autosuficiență alimentară dacă înlocuiește cu producție internă jumătate din importurile de fructe și legume pe care le-ar putea cultiva local. Analiza publicată de Green Alliance, prezentată și de FreshPlaza, estimează că această schimbare ar adăuga 1,9 miliarde de lire sterline la valoarea producției agricole și ar necesita numai 46.509 hectare suplimentare.
Calculul este mai precis decât formularea generică „mai multă producție locală”. Green Alliance a folosit media anilor 2023-2025, perioadă în care gradul general de autosuficiență alimentară al Regatului Unit a fost de aproximativ 62%. În scenariul analizat, producția agricolă internă ar crește suficient pentru ca indicatorul să ajungă la 66%, nivel atins ultima dată în anul 2000.
46.509 hectare ar putea înlocui o parte importantă din importuri
Regatul Unit importă în prezent 86% din fructele consumate și 44% din legume, potrivit datelor oficiale folosite în analiză. Departamentul britanic pentru Mediu, Alimentație și Afaceri Rurale publică anual date privind suprafețele, producția, comerțul și valoarea sectorului horticol.
Green Alliance nu presupune că toate produsele importate pot fi înlocuite. Din calcul au fost eliminate sau limitate culturile pentru care condițiile britanice nu permit o extindere realistă. Scenariul consideră însă posibilă substituirea a aproximativ jumătate din importuri pentru culturi precum:
- tomate;
- castraveți;
- ardei;
- salată;
- ceapă;
- morcovi;
- varză și alte brassicaceae;
- conopidă și broccoli;
- mazăre și fasole;
- ciuperci;
- căpșuni, zmeură și alte fructe de pădure.
Pentru alte produse, printre care merele, perele, prunele, cireșele, țelina sau dovleceii, autorii au folosit niveluri de extindere mai reduse, în funcție de sezon, posibilitatea depozitării și capacitatea de producție în spații protejate.
Indicator | Situația de referință / scenariul analizat |
|---|---|
Autosuficiență alimentară medie 2023-2025 | 62% |
Autosuficiență după extinderea horticulturii | 66% |
Teren suplimentar necesar | 46.509 ha |
Pondere din terenul agricol britanic | circa 0,3% |
Valoare agricolă suplimentară | 1,9 mld. lire |
Importuri actuale de fructe | 86% din consum |
Importuri actuale de legume | 44% din consum |
Serele ar genera cea mai mare parte a valorii suplimentare
Aproximativ 68% din creșterea valorii producției agricole calculată de Green Alliance ar proveni din cultura în spații protejate. Autorii estimează că serele pot produce de 10 până la 20 de ori mai multă hrană pe hectar decât cultura convențională în câmp și pot utiliza cu până la 90% mai puțină apă.
Acesta este și motivul pentru care analiza nu propune simpla ocupare a unor suprafețe agricole suplimentare. Principala direcție este construirea unor sere moderne în zone unde există acces la energie ieftină, surse regenerabile sau căldură reziduală provenită de la fabrici, stații de tratare a apelor ori centre de date.
Costul energiei este însă principala vulnerabilitate. Green Alliance arată că producătorii britanici din sere au redus sau amânat plantările din cauza energiei scumpe, iar taxele de rețea pentru electricitate au crescut cu 94% la începutul lui 2026. Un complex modern de sere poate presupune investiții de ordinul a 150 de milioane de lire și o perioadă de exploatare de aproximativ 50 de ani.
Printre soluțiile propuse se află contracte de achiziție a energiei pe termen lung, la preț fix, acces mai bun la energie regenerabilă și sprijin pentru trecerea de la gaz natural la alte surse de încălzire.
Guvernul britanic pregătește un plan separat pentru horticultură
Analiza apare în momentul în care guvernul lucrează la primul său plan sectorial de creștere dedicat horticulturii. Farming and Food Partnership Board, structura comună guvern-industrie, a stabilit că horticultura va fi primul sector pentru care vor fi identificate măsuri specifice pentru creșterea producției, productivității și profitabilității.
Planul trebuie să analizeze inclusiv barierele de reglementare, distribuția costurilor și veniturilor de-a lungul lanțului și posibilitățile de creștere a vânzărilor atât pe piața britanică, cât și la export. Guvernul britanic consideră că horticultura este unul dintre sectoarele în care producția internă poate fi mărită într-un interval relativ scurt.
Green Alliance cere și investiții în veriga dintre fermă și consumator: depozite frigorifice, procesare, congelare, conservare și facilități pentru condiționarea leguminoaselor. Logica este că extinderea producției nu rezolvă singură dependența de importuri dacă fermierii nu pot depozita și valorifica marfa pe o perioadă mai lungă.
România investește în sere, dar unele culturi pierd teren
Modelul britanic nu poate fi transferat numeric României, iar pentru agricultura românească nu există în materialele analizate un calcul echivalent care să arate câte hectare ar fi necesare pentru atingerea unui anumit procent de autosuficiență.
Există însă două evoluții care fac comparația relevantă. AGRONET.ro a prezentat zece proiecte de investiții în legumicultură cu o valoare eligibilă de 30,65 milioane de euro, dintre care 19,73 milioane de euro reprezintă finanțare publică. Proiectele includ sere noi, extinderi de capacitate, depozitare, condiționare și trecerea unor exploatații de la cereale la legumicultură.
În același timp, datele Eurostat analizate recent de AGRONET.ro arată că producția românească de castraveți a scăzut cu 36,9% între media perioadei 2015-2017 și cea din 2022-2024. În 2024, România a produs 54.240 de tone, iar 73% din volum a provenit din sere.
Experiența britanică pune astfel în discuție o problemă relevantă și pentru România: suprafața agricolă disponibilă nu este singurul indicator al capacității de a înlocui importurile. Pentru horticultură contează productivitatea pe hectar, costul energiei, apa, depozitarea, perioada în care ferma poate furniza marfă și existența unor contracte comerciale care justifică investiția.
