În acest articol
bonÀrea controlează aproape întregul traseu al alimentului, de la fermă până la magazin, într-un model de integrare verticală dezvoltat în Spania începând din 1959. Potrivit informațiilor publicate direct de bonÀrea, grupul produce furaje, lucrează cu ferme de animale, procesează carnea și alte produse alimentare, organizează logistica și vinde direct consumatorilor prin propria rețea comercială, eliminând mai multe verigi intermediare.
Modelul a pornit în Guissona, în Catalonia, unde un grup de producători a înființat în 1959 Cooperativa Avícola de Guissona. Istoria oficială a grupului leagă apariția cooperativei de transformările rapide prin care trecea agricultura în anii 1950, când mecanizarea reducea necesarul de forță de muncă în ferme și împingea comunitățile rurale să caute noi activități economice.
De la cereale și furaje până la produsul vândut în magazin
Integrarea bonÀrea acoperă astăzi mai multe etape care, într-un lanț alimentar obișnuit, sunt împărțite între companii diferite.
Grupul gestionează:
- materia primă agricolă și producția de furaje;
- fermele și îngrășarea animalelor;
- abatorizarea;
- tranșarea și procesarea;
- producția de preparate alimentare;
- logistica;
- distribuția;
- vânzarea către consumator.
Compania descrie acest sistem drept „Directo del Campo” și arată că poate duce produsele de la producție la magazin în aproximativ 24 de ore, folosind proximitatea dintre fabricile de furaje, ferme, centrele alimentare și punctele de vânzare. bonÀrea explică faptul că reducerea depozitelor și a transporturilor intermediare reprezintă una dintre componentele modelului său de economie circulară.
Pentru agricultor, diferența este importantă: valoarea nu se oprește la vânzarea cerealelor sau a animalelor vii. O parte mai mare din lanțul de procesare și comercializare rămâne în aceeași structură economică.
Rețeaua a ajuns la 620 de magazine
Datele actualizate publicate de companie indică 620 de magazine bonÀrea în Catalonia, Aragon, Comunitatea Valenciană, Navarra, Madrid, La Rioja, Castilla-La Mancha și Andorra.
La sfârșitul anului 2025, compania avea 612 magazine. În acel an, bonÀrea Corporación a raportat o cifră de afaceri de 2,826 miliarde de euro, în creștere cu 5,4%, și un profit net de 102,69 milioane de euro, potrivit rezultatelor oficiale publicate de companie.
Grupul avea 6.611 angajați, iar peste 80% din vânzările magazinelor proveneau din produse marcă proprie.
Această pondere arată diferența față de un comerciant alimentar obișnuit: bonÀrea nu cumpără majoritatea produselor finite de la furnizori externi, ci controlează producția unei părți importante din ceea ce ajunge pe raft.
121 de milioane de euro pentru investiții în 2026
Extinderea continuă. Pentru 2026, bonÀrea a anunțat investiții de 121 de milioane de euro.
Planul include:
- deschiderea a 20 de supermarketuri;
- mutarea sau extinderea altor 15 puncte de vânzare;
- aproximativ 7.000 m² suplimentari de suprafață comercială;
- investiții în capacitățile de procesare din Guissona;
- continuarea dezvoltării centrului alimentar din Épila;
- extinderea producției de preparate și produse marcă proprie.
Investițiile comerciale planificate pentru magazine se apropie de 30 de milioane de euro.
Peste 230 de milioane de euro investiți la Épila
Un element central pentru extinderea grupului este noul complex agroalimentar din Épila, în Aragon. Documentele financiare ale companiei indică investiții cumulate de peste 230 de milioane de euro până la începutul anului 2026.
Pentru anul în curs sunt prevăzute alte peste 20 de milioane de euro pentru instalațiile destinate produselor lichide, infrastructura logistică și dezvoltarea unei unități pentru hrană destinată animalelor de companie.
Centrul din Épila permite bonÀrea să se extindă mai departe de nucleul său tradițional din Catalonia și Aragon, apropiind producția și logistica de piețele din centrul și estul Spaniei.
România are cooperative în creștere, dar integrarea rămâne mult mai redusă
Comparația cu România este relevantă mai ales prin numărul etapelor controlate de fermieri.
Cooperativele agricole românești au depășit 7 miliarde de lei cifră de afaceri în 2025, în creștere cu 33,2% într-un singur an. Multe organizații se concentrează însă încă pe colectarea și comercializarea producției membrilor.
Diferența apare atunci când cooperativa începe să controleze și verigile următoare: depozitare, procesare, ambalare, logistică și accesul direct la cumpărător.
Există și investiții românești în această direcție. Cooperativa Podișul Transilvaniei, formată din 21 de fermieri, investește 45 de milioane de euro într-o fabrică de procesare a oleaginoaselor lângă Turda. Proiectul mută o parte din activitate de la simpla vânzare a semințelor către depozitare și procesare.
Modelul bonÀrea duce însă integrarea mult mai departe: producătorul agricol este conectat într-o structură care ajunge până la produsul alimentar finit și la magazinul care îl vinde.
Pentru ferme, acesta este elementul economic cel mai important. Cu cât agricultorii controlează mai multe etape dintre recoltă sau animal și produsul cumpărat de consumator, cu atât o parte mai mare din valoarea adăugată poate rămâne în structura din care fac parte.
