În acest articol
România rămâne în categoria recomandată investițiilor și după evaluarea Moody’s, agenția menținând ratingul suveran la „Baa3”, ultima treaptă din această categorie, cu perspectivă negativă, potrivit deciziei Moody’s prezentate în seara de 7 august. Pentru agricultură, evitarea retrogradării limitează riscul unei deteriorări suplimentare a condițiilor de finanțare într-un moment în care fermele se confruntă deja cu dobânzi ridicate, probleme de lichiditate și o creștere puternică a insolvențelor.
Decizia vine la o săptămână după ce Fitch a păstrat România la „BBB-”, tot ultima treaptă recomandată investițiilor și tot cu perspectivă negativă. AGRONET.ro a analizat evaluarea Fitch și efectele pe care o eventuală deteriorare a ratingului suveran le-ar putea avea asupra creditelor pentru capital de lucru, leasingului pentru utilaje și finanțării investițiilor agricole.
Moody’s vede progrese la deficit, dar păstrează perspectiva negativă
Moody’s arată că deficitul bugetar al României s-a redus mai repede decât anticipa agenția în septembrie 2025. Acest progres a contribuit la menținerea ratingului, însă nu a fost suficient pentru schimbarea perspectivei de la negativă la stabilă.
Principalul risc identificat este capacitatea României de a continua programul multianual de consolidare fiscală. Agenția consideră că dificultatea este în mare parte politică și avertizează că instabilitatea poate încetini adoptarea și aplicarea măsurilor necesare pentru stabilizarea datoriei publice.
Moody’s leagă o eventuală revenire la perspectivă stabilă de existența unui sprijin politic suficient pentru continuarea ajustării fiscale după 2026. Printre semnalele urmărite se află adoptarea unui buget pentru 2027 care să reducă deficitul și măsuri structurale pentru controlul cheltuielilor publice.
România rămâne cu deficit ridicat și creștere economică aproape de zero
Menținerea ratingului nu elimină problemele care au dus România la limita categoriei recomandate investițiilor. Prognoza economică a Comisiei Europene indică pentru 2026 o economie aproape stagnantă, concomitent cu un deficit bugetar și o datorie publică în creștere.
Indicator | Prognoză 2026 |
|---|---|
Creștere reală a PIB | 0,1% |
Inflație IAPC, medie anuală | 7,0% |
Deficit bugetar | 6,2% din PIB |
Datorie publică | 61,6% din PIB |
Deficit de cont curent | 6,9% din PIB |
Comisia Europeană estimează că deficitul, după 7,9% din PIB în 2025, ar urma să coboare la 6,2% în 2026 și la 5,8% în 2027. Datoria publică ar continua însă să crească, spre aproximativ 63% din PIB în 2027.
Acest context a fost analizat și de AGRONET.ro în perspectiva Forumului de la Neptun, unde predictibilitatea fiscală și accesul la finanțare apar între principalele probleme pentru companii și exploatațiile agricole.
Ce înseamnă pentru creditele și investițiile fermelor
Ratingul de țară nu stabilește direct dobânda unui credit pentru fermă. Influențează însă riscul perceput de investitorii care finanțează statul, băncile și companiile românești. O retrogradare în categoria nerecomandată investițiilor ar putea crește randamentele cerute pentru datoria publică și, în timp, costul finanțării în economie.
Evitarea acestui scenariu este importantă pentru agricultură, unde necesarul de capital apare înainte cu luni de realizarea veniturilor. Sunt expuse în special:
- creditele pentru semințe, îngrășăminte, combustibil și alte inputuri;
- liniile de capital de lucru până la recoltare;
- leasingul pentru tractoare și combine;
- creditele-punte pentru investiții cu finanțare europeană;
- refinanțarea datoriilor ajunse la scadență;
- investițiile în irigații, depozitare și procesare.
Menținerea ratingului nu înseamnă că aceste finanțări se vor ieftini imediat. Înseamnă în primul rând că România a evitat un factor suplimentar de presiune asupra costului banilor.
Agricultura intră în această perioadă cu lichidități vulnerabile
Riscul contează cu atât mai mult pentru ferme cu cât situația financiară a unei părți a sectorului s-a deteriorat deja. Datele analizate de AGRONET.ro arată că numărul insolvențelor din agricultură a crescut de la 127 în primul semestru din 2025 la 226 în primele șase luni din 2026, un avans de aproape 80%.
Într-un eșantion CITR de 3.700 de companii agricole cu active de cel puțin un milion de euro:
- 631 erau evaluate în stare de insolvență iminentă;
- 855 erau considerate restructurabile;
- peste 40% se aflau într-o zonă de risc financiar ridicat.
În aceste condiții, chiar și variații moderate ale costului creditului pot conta pentru companiile care trebuie să finanțeze noua campanie înainte de încasarea producției precedente.
Următorul test este continuarea consolidării fiscale
Cele două mari evaluări din ultimele zile au un element comun: atât Moody’s, cât și Fitch au păstrat România în categoria recomandată investițiilor, dar cu perspectivă negativă.
Pentru ferme, aceasta înseamnă că un șoc imediat asociat retrogradării a fost evitat, însă riscul nu a dispărut. Evoluția deficitului, datoria publică, stabilitatea politicilor fiscale și modul în care statul își finanțează cheltuielile vor conta inclusiv pentru mediul agricol.
O ajustare bugetară care protejează investițiile și cofinanțările europene ar limita presiunea asupra sectorului. În schimb, finanțarea consolidării predominant prin taxe suplimentare, reducerea programelor sau amânarea investițiilor publice ar putea afecta fermele chiar și fără o retrogradare a ratingului.
Pentru agricultura românească, miza următoarelor evaluări nu este doar calificativul acordat statului, ci costul concret al capitalului și spațiul bugetar disponibil pentru investiții, garanții, infrastructură și programele de sprijin.
