În acest articol
Piața europeană a usturoiului intră într-o perioadă de presiune asupra prețurilor, după recolte bune în mai multe regiuni producătoare și o ofertă mondială mai mare decât în ultimii ani. Joey Deen, reprezentantul importatorului olandez Denimpex, afirmă într-un interviu publicat inițial de AGF.nl că usturoiul chinezesc câștigă interes în rândul cumpărătorilor europeni datorită diferenței de preț și constanței calității, în special pentru ambalajele de dimensiuni mici.
Schimbarea este relevantă și pentru cultivatorii români. România rămâne puternic dependentă de aprovizionarea externă, iar datele analizate anterior de AGRONET.ro arată că, în 2024, țara a importat aproximativ 7.000 de tone de usturoi și a exportat numai 154,5 tone. Într-o piață europeană cu marfă abundentă, presiunea asupra prețurilor poate ajunge astfel rapid și la producătorii locali.
Oferta mare nu vine numai din China
Potrivit lui Joey Deen, recolte bune sunt raportate în 2026 nu numai în China și Spania, ci și în Coreea, Indonezia și India. Pentru Chile, Argentina și Brazilia perspectivele de producție sunt, de asemenea, favorabile.
Efectul se transmite în comerțul internațional prin două mecanisme. Țările care obțin mai mult usturoi din producția proprie au nevoie de importuri mai mici, iar exportatorii trebuie să găsească alte piețe pentru volumele disponibile.
Denimpex observă chiar o situație aparent contradictorie: cantitatea de usturoi chinezesc trimisă către Europa este mai mică în acest an, dar interesul unor cumpărători europeni pentru această origine este în creștere.
Principalul argument este raportul dintre preț, calitate și prezentare. Importatorul spune că usturoiul din China oferă o calitate relativ constantă pe parcursul anului, iar avantajul de cost devine mai vizibil la pachetele de 200, 250 sau 500 de grame, unde manopera reprezintă o parte importantă din prețul final.
Spania are o recoltă mai bună după trei ani dificili
Situația producătorilor europeni nu este determinată numai de importuri. Spania, cel mai important producător de usturoi din Uniunea Europeană, traversează un sezon agricol mai bun după trei ani în care vremea a afectat atât producția, cât și calitatea.
Deen apreciază că recolta spaniolă din acest an s-a îmbunătățit, dar consideră că usturoiul chinezesc continuă să aibă un avantaj prin uniformitatea produsului și costurile mai mici de pregătire și ambalare.
Aici apare una dintre principalele tensiuni ale pieței europene. Pentru un cumpărător care aprovizionează retailul, constanța dimensiunii, aspectului și ambalării contează aproape la fel de mult ca originea. Pentru producătorii europeni, însă, diferența de cost al forței de muncă face dificilă concurența directă cu usturoiul asiatic în segmentele unde prețul este decisiv.
Importatorii cer cote mai mari, cultivatorii europeni cer protecție
Noua poziție exprimată de Denimpex vine într-un moment în care sectorul european este împărțit asupra importurilor.
Compania olandeză consideră că actualele contingente de import ar trebui mărite, argumentând că piața europeană și consumul s-au schimbat, în timp ce producția spaniolă nu a ținut același ritm.
Regimul european este strict reglementat. Pentru usturoiul proaspăt sau refrigerat originar din China, forma în vigoare de la 1 ianuarie 2026 a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/761 stabilește un contingent tarifar anual de 40.556 de tone, pentru perioada 1 iunie–31 mai, cu o taxă vamală în contingent de 9,6%. Cantitatea este împărțită în patru subperioade.
În august, însă, AGRONET.ro relata că producătorii spanioli pregătesc exact demersul opus. Asociația Națională a Producătorilor și Comercianților de Usturoi din Spania, ANPCA, a început documentarea pentru solicitarea unei clauze de salvgardare, pe fondul creșterii importurilor din țări terțe.
Datele sectorului spaniol indicau că importurile extra-UE ajunseseră la 111.812 tone, cu 128,4% peste nivelul de acum un deceniu. China furniza aproximativ 74.231 de tone, iar Egiptul alte 19.555 de tone.
Rezultă astfel două interese economice opuse: producătorii europeni vor o protecție mai mare față de oferta ieftină din exterior, în timp ce importatorii și o parte dintre cumpărători cer acces la cantități mai mari.
România este vulnerabilă la ieftinirea usturoiului importat
Pentru România, această dispută nu este una îndepărtată. Piața internă este puternic dependentă de marfa venită din exterior.
În 2024, importurile românești au fost de aproximativ 7.000 de tone, evaluate la aproape 20 de milioane de euro, în timp ce exporturile au fost de numai 154,5 tone, în valoare de aproximativ 255.000 de euro. Deficitul comercial a ajuns astfel în apropierea a 19,8 milioane de euro.
O parte foarte mare a usturoiului a fost raportată ca sosind din alte state UE, în special prin Olanda, unul dintre marile centre comerciale ale Europei. Acest lucru nu înseamnă obligatoriu că usturoiul a fost cultivat acolo: țara de expediere și țara de origine pot fi diferite.
Tocmai de aceea, oferta ridicată din China, Argentina sau alte state terțe poate ajunge indirect pe piața românească și poate influența prețurile primite de cultivatorii locali.
Usturoiul românesc trebuie să concureze și prin diferențiere
Într-o piață cu ofertă globală ridicată, concurența exclusiv prin preț devine dificilă pentru fermele românești. Costurile de producție, volumele mai mici și lipsa infrastructurii de sortare, uscare, ambalare și depozitare limitează capacitatea unor producători de a asigura marfă uniformă pe tot parcursul anului.
Există însă și exemple de diferențiere. AGRONET.ro a prezentat în această vară prima livrare externă a usturoiului românesc Benone, când un fermier din Râmnicelu, Buzău, a trimis 24 de tone către un retailer din Israel.
Acest tip de valorificare indică o direcție diferită de concurența strictă cu usturoiul chinezesc de volum: soiuri românești, trasabilitate, contracte directe și produse diferențiate prin origine.
