În acest articol
Redevențele pentru terenurile statului au ajuns la diferențe de peste 41 de ori între unele contracte vechi și vârful licitațiilor recente. Datele au fost obținute direct de la Agenția Domeniilor Statului de colega Nicoleta Dragomir, de la Revista Ferma, și arată că redevența medie a urcat de la 775 kg de grâu/ha/an în 2025 la 1.197 kg/ha/an în 2026.
Pentru fermieri, diferența este importantă deoarece terenurile scoase acum la concesionare intră într-o competiție economică mult diferită față de cea în care au fost semnate contractele istorice. În timp ce unele suprafețe arabile se află încă în contracte cu redevențe de numai 109–163 kg de grâu/ha/an, licitațiile analizate de ADS au produs valori cuprinse între 454 și 4.513 kg/ha/an.
Redevența medie a crescut cu 54,5% într-un singur an
Potrivit datelor ADS transmise Revistei Ferma, media contractelor încheiate în urma licitațiilor a evoluat astfel:
An | Redevență medie |
|---|---|
2025 | 775 kg grâu/ha/an |
2026 | 1.197 kg grâu/ha/an |
Creștere | 54,5% |
Saltul de 422 kg de grâu/ha într-un singur an este relevant mai ales în raport cu marjele actuale ale culturilor de câmp. Redevența reprezintă o cheltuială fixă legată de teren și trebuie suportată indiferent dacă anul aduce producție ridicată, secetă sau prețuri slabe la cereale.
La cotația săptămânală de referință publicată de Comisia Europeană – Agri-food Data Portal pentru grâul de panificație FOB Portul Constanța, de 221,24 euro/tonă în săptămâna 17–23 august 2026, echivalentul orientativ al celor două redevențe ar fi de aproximativ 171 euro/ha pentru media din 2025 și 265 euro/ha pentru cea din 2026.
Calculul este numai un reper economic. Contractele ADS sunt exprimate în cantități de grâu și se aplică potrivit clauzelor specifice fiecărui contract, iar cotația FOB Constanța nu reprezintă automat prețul utilizat la stabilirea obligației efective.
De la 109 kg la 4.513 kg de grâu pe hectar
Cea mai mare diferență apare atunci când licitațiile recente sunt comparate cu contractele istorice încă în derulare.
ADS a transmis Revistei Ferma o listă cu cele mai mici zece redevențe pentru terenurile arabile aflate în plată. Cea mai redusă este de 109 kg de grâu/ha/an, pentru 9,98 hectare din județul Brașov, într-un contract din 2004.
La polul opus, maximul comunicat pentru contractele rezultate din licitațiile analizate este de 4.513 kg de grâu/ha/an, pentru terenul de la Văcăreni, județul Tulcea.
Diferența este de peste 41 de ori.
Raportate orientativ la aceeași cotație FOB de 221,24 euro/tonă:
Redevență | Echivalent orientativ |
|---|---|
109 kg grâu/ha | aproximativ 24 euro/ha |
454 kg grâu/ha | aproximativ 100 euro/ha |
775 kg grâu/ha | aproximativ 171 euro/ha |
1.197 kg grâu/ha | aproximativ 265 euro/ha |
4.513 kg grâu/ha | aproximativ 998 euro/ha |
La nivelul maxim, redevența exprimată în grâu se apropie astfel, ca valoare de referință, de 1.000 de euro pentru fiecare hectar și an.
Pentru o exploatație vegetală, un asemenea nivel schimbă radical calculul economic al terenului. Dacă o cultură produce 5–6 tone de grâu la hectar, o redevență de 4,513 tone reprezintă, ca volum, o parte foarte mare din producția fizică a parcelei, chiar dacă plata și valorificarea efectivă trebuie analizate după mecanismul prevăzut în contract.
Doar o treime dintre ședințele de licitație s-au încheiat cu contract
Nivelurile-record nu descriu însă întreaga piață a terenurilor administrate de stat.
ADS a comunicat că, de la începutul anului 2025 până la momentul răspunsului transmis Revistei Ferma, au fost organizate 96 de ședințe de licitație. Numai 32 s-au finalizat cu încheierea unor contracte de concesiune.
Pentru celelalte proceduri, fie nu au fost cumpărate caietele de sarcini, fie nu au fost depuse oferte.
Asta înseamnă că aproximativ două treimi dintre ședințele organizate nu au dus la un nou contract. Datele arată că existența unui teren al statului scos la concesionare nu garantează automat concurență ridicată și nici redevențe-record.
În 2026 au existat inclusiv patru licitații la care s-a prezentat un singur ofertant.
Procedura oficială de concesionare presupune elaborarea documentației și organizarea licitației de către Agenția Domeniilor Statului, iar redevența finală este cea rezultată în urma competiției dintre participanți.
Contractele din anii 2000 au rămas la niveluri foarte mici
Lista transmisă de ADS arată că cele mai mici redevențe sunt legate în principal de contracte mai vechi.
Printre acestea se află:
- 109 kg/ha/an – Agroind. Rupea S.A., Brașov, contract din 2004;
- 111 kg/ha/an – Agroind. S.A., Brașov, contract din 2005;
- 131 kg/ha/an – Agroind. S.A., Brașov, contract din 2004;
- 136 kg/ha/an – Agroind. S.A., Brașov, contract din 2004;
- 137 kg/ha/an – Hapomex S.A., Sibiu, contract din 2004;
- 143 kg/ha/an – Agricola Dumbrăveni, Sibiu, contract din 2013;
- 146 kg/ha/an – Agrap S.A. Apahida, Cluj, contract din 2004;
- 149 kg/ha/an – Viticola Sever S.A., Sibiu, contract din 2013;
- 153 kg/ha/an – Spicu Rahmanu, Tulcea, contract din 2012;
- 163 kg/ha/an – Viticola Sever S.A., Sibiu, contract din 2011.
Comparația evidențiază două generații complet diferite de contracte: unele încheiate în urmă cu peste două decenii și unele rezultate astăzi din licitații cu niveluri de pornire actualizate și, în anumite cazuri, cu competiție puternică.
La Văcăreni, redevența a crescut de peste zece ori
Cazul terenului din Văcăreni, județul Tulcea, este unul dintre cele mai spectaculoase.
În contractul din 2005, redevența era de 433 kg de grâu/ha/an. În urma noii licitații, nivelul a ajuns la 4.513 kg/ha/an.
Noua redevență este de aproximativ 10,4 ori mai mare, ceea ce înseamnă o creștere de peste 940%.
Această valoare nu poate fi însă extinsă automat la toate terenurile statului. Chiar ADS arată că intervalul contractelor rezultate din licitațiile analizate începe de la 454 kg/ha/an, iar numărul mare de proceduri fără contract demonstrează că atractivitatea suprafețelor diferă puternic.
Calitatea solului, amplasamentul, dimensiunea și comasarea parcelelor, accesul, posibilitatea irigării și concurența dintre ofertanți pot schimba radical valoarea pe care un operator economic este dispus să o ofere.
Cine își asumă riscul unei redevențe foarte mari
Revista Ferma a cerut ADS să precizeze inclusiv dacă nivelurile de peste 4.500 kg de grâu/ha/an sunt sustenabile pe durata contractului.
Instituția nu a făcut o evaluare economică a acestor oferte și a precizat că problema ține de planul financiar al fiecărui concesionar.
Pentru fermier, aceasta este probabil cea mai importantă parte a discuției. O licitație poate determina cât valorează accesul la un anumit teren într-un anumit moment, dar nu garantează că redevența adjudecată va putea fi suportată ușor în fiecare an agricol.
Producția, prețul cerealelor, costurile cu îngrășămintele, motorina, irigațiile și finanțarea pot varia puternic pe parcursul unui contract multianual.
ADS a aplicat sancțiuni în aproximativ 33 de situații
În perioada 2025–2026, ADS a indicat aproximativ 33 de situații în care au fost aplicate sancțiuni pentru neîndeplinirea obligațiilor contractuale.
Motivele au inclus:
- neplata sumelor datorate;
- neconstituirea garanțiilor;
- neplata taxelor și impozitelor aferente exploatației;
- nerealizarea obligațiilor de investiții;
- alte încălcări ale contractelor.
ADS nu a legat aceste cazuri de nivelul ridicat al redevențelor. Prin urmare, cele 33 de situații nu pot fi prezentate drept dovadă că licitațiile scumpe au împins concesionarii în incapacitate de plată.
Controlul contractelor administrate de stat devine însă tot mai strict. AGRONET.ro a prezentat recent verificările realizate de ADS cu drone, într-o acțiune din județul Sibiu care a vizat aproximativ 3.700 de hectare și confruntarea suprafețelor exploatate cu datele declarate.
O piață cu diferențe foarte mari între terenuri și contracte
Datele obținute de Nicoleta Dragomir de la ADS oferă o imagine mai utilă decât simplul record de 4.513 kg de grâu/ha. Ele arată simultan trei realități: redevențele medii cresc rapid, contractele istorice păstrează niveluri incomparabil mai mici, iar o mare parte dintre licitații nici măcar nu ajung la adjudecare.
Pentru fermierii interesați de terenurile statului, valoarea relevantă nu este, așadar, recordul național, ci redevența pe care exploatația o poate susține în anii buni și în anii slabi.
O diferență de la 109 la 4.513 kg de grâu pe hectar nu arată existența unui singur „preț” pentru terenul ADS. Arată o piață extrem de eterogenă, în care vechimea contractului, caracteristicile parcelei și competiția la licitație pot produce obligații financiare radical diferite pentru fermieri.
