În acest articol
Alimentele ar putea intra într-un nou val de scumpiri în această toamnă, iar o estimare prezentată de Realitatea PLUS indică majorări care ar putea ajunge până la 10% pentru unele produse. Fermierii din Lungulețu, județul Dâmbovița, reclamă costuri mai mari cu producția, lipsa irigațiilor și dificultăți în valorificarea mărfii, într-un sezon în care seceta afectează deja zone agricole extinse din România.
Cifra de 10% este o estimare privind evoluția posibilă a prețurilor, nu o prognoză oficială pentru întreaga categorie a alimentelor. Presiunea este însă susținută de mai mulți factori care pot ajunge simultan în costul final: combustibil mai scump, energie, furaje, deficit de apă și producții mai mici în fermele lovite de secetă.
Costurile fermelor sunt deja mult peste nivelul de anul trecut
Presiunea nu pornește doar din câmp. AGRONET.ro a analizat evoluția inflației și a principalelor costuri ale fermelor, iar datele pentru iulie 2026 arată o situație dificilă pentru producători.
Rata anuală a inflației coborâse la 8,16%, de la 10,4% în iunie, însă această încetinire nu înseamnă automat și reducerea cheltuielilor agricole. În iulie, motorina era cu 30,7% mai scumpă decât cu un an înainte, iar grupa combustibililor înregistra o creștere anuală de 16,87%.
Pentru o fermă vegetală sau legumicolă, motorina intră în aproape toate etapele producției: pregătirea terenului, tratamente, recoltare și transport. Dacă apare și necesitatea irigării, costul energiei pentru pompare se adaugă unui sezon în care cantitatea de apă disponibilă devine ea însăși o problemă.
În zootehnie, ecuația este diferită, dar presiunea poate fi la fel de mare. Seceta reduce disponibilitatea furajelor și poate majora costul rațiilor, în timp ce electricitatea rămâne esențială pentru ventilație, răcire, muls și alte procese din fermă.
Seceta nu mai este o problemă locală
Situația relatată de legumicultorii din Lungulețu se suprapune peste un deficit de apă mult mai extins.
Datele analizate de AGRONET.ro pentru seceta din 2026 arată că Administrația Națională de Meteorologie indica, la 19 august, secetă pedologică moderată, puternică și extremă în cultura de porumb neirigat în cea mai mare parte a Moldovei, Dobrogei, Olteniei și Transilvaniei, precum și în Banat, Crișana, Maramureș și în mai multe zone ale Munteniei.
La nivel european, România se afla printre focarele de secetă identificate de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene. La sfârșitul lunii iulie, aproximativ 50% din teritoriul Uniunii Europene și al Regatului Unit era afectat de o formă de secetă, iar 9% ajunsese la nivelul de alertă, unde lipsa precipitațiilor și deficitul de apă din sol se suprapun deja cu stresul vegetației.
Pentru culturile de vară, problema apare exact în perioada în care se formează o parte importantă a producției. ANM avertiza asupra apariției unui procent ridicat de boabe șiștave la porumb și de semințe seci la floarea-soarelui pe terenurile cu deficit puternic de apă și temperaturi ridicate.
O recoltă mai mică nu înseamnă automat același procent de scumpire la raft, dar reduce cantitatea de marfă disponibilă și mărește costul pe unitatea de produs pentru fermele în care cheltuielile au fost deja făcute.
În unele ferme, pierderile au ajuns deja la 80–100%
Efectul secetei este vizibil și în teren. În Dolj, AGRONET.ro a prezentat ferme care raportează pierderi de 80–100%, în condițiile în care nivelul foarte redus al Dunării a limitat inclusiv posibilitatea utilizării unor investiții în irigații.
Situația este relevantă pentru formarea prețurilor deoarece seceta poate lovi producătorul din mai multe direcții în același sezon: producție mai mică, cheltuieli suplimentare cu apa și energia, costuri mai mari de transport și mai puțină marfă disponibilă pentru vânzare.
În legumicultură apare și o altă vulnerabilitate. Produsele proaspete au o perioadă scurtă de valorificare, iar fermierul nu poate păstra la nesfârșit cartofii timpurii, legumele sau fructele în așteptarea unui preț mai bun. În anii cu ofertă mare, prețul la poarta fermei poate cădea rapid; în anii cu producție redusă, piața poate reacționa în sens invers.
Acesta este motivul pentru care scumpirile nu vor fi neapărat uniforme. Produsele dependente puternic de producția sezonieră, irigații sau furaje pot reacționa diferit față de alimentele pentru care importurile, stocurile sau contractele pe termen lung pot acoperi o parte din deficit.
De la costul fermei până la prețul din magazin sunt mai multe etape
O creștere de 10% a costului într-o fermă nu se traduce automat printr-o creștere identică a prețului plătit de consumator.
Între fermier și raft intervin, în funcție de produs:
- sortarea și condiționarea;
- depozitarea;
- procesarea;
- ambalarea;
- transportul;
- distribuția;
- marja comercială;
- importurile și concurența produselor din alte state.
În același timp, fermierul nu poate transfera întotdeauna integral costurile suplimentare către cumpărător. Dacă piața oferă suficientă marfă de import sau dacă retailerul poate schimba furnizorul, o parte din majorarea costului poate rămâne în exploatație și se transformă în reducerea marjei producătorului.
Aceasta este una dintre dificultățile semnalate și de producătorii din Lungulețu: problema nu este numai cât costă să produci, ci și la ce preț poți vinde și cât din producția românească ajunge efectiv în circuitul comercial.
Toamna va arăta cât din presiunea din ferme ajunge la raft
Pentru evoluția prețurilor alimentare din următoarele luni vor conta câteva elemente care încă se modifică: recoltele finale la porumb și floarea-soarelui, producția de furaje, situația legumelor și fructelor, disponibilitatea apei pentru irigații, costurile cu combustibilul și energia și volumul importurilor.
În sectorul zootehnic, furajele vor fi unul dintre indicatorii importanți. O recoltă slabă de porumb sau un deficit de masă vegetală nu afectează numai fermele vegetale, ci poate intra ulterior în costul producției de lapte și carne.
Pentru fructe și legume, reacția poate fi mai rapidă, deoarece ciclul dintre recoltare și consum este scurt. Dacă producția locală scade într-o perioadă în care costurile de recoltare, transport și energie rămân ridicate, presiunea asupra prețurilor poate deveni vizibilă înainte de sfârșitul sezonului.
Estimarea unei scumpiri de până la 10% trebuie astfel urmărită pe produse, nu tratată ca o majorare generală și simultană a tuturor alimentelor. Datele din ferme arată însă că există deja premise pentru noi ajustări: secetă extinsă, pierderi locale foarte mari și costuri de producție care rămân ridicate chiar într-o perioadă în care inflația generală începe să încetinească.
