În acest articol
Tariful american de 50% pune presiune directă pe fermele canadiene de lapte, deoarece procesatorii care pierd piața din SUA pot reduce rapid cantitățile preluate, în timp ce producția unei ferme nu poate fi oprită de la o zi la alta. Un reportaj realizat în British Columbia de Al Jazeera arată că exporturile canadiene de lactate către Statele Unite au încetinit puternic după intrarea în vigoare, la 22 august 2026, a tarifului de 50% pentru mai multe categorii de mărfuri canadiene, inclusiv produse lactate.
Miza pentru crescătorii de vaci nu este doar prețul obținut la export. Laptele este perisabil, trebuie colectat după un program fix și ajunge la procesatori printr-un sistem provincial de comercializare. Dacă o fabrică pierde comenzile din SUA, reducerea cererii se transmite în sistem până la fermă.
O fermă cu 330 de vaci livrează 28.000 de litri la fiecare două zile
Casey Pruim, proprietarul fermei Prime Acres din Abbotsford și președintele British Columbia Dairy Association, are un efectiv de 330 de vaci. Ferma sa trimite aproximativ 28.000 de litri de lapte crud în sistemul de colectare la fiecare două zile.
Animalele sunt mulse de trei ori pe zi, iar producția nu poate fi ajustată imediat atunci când un procesator reduce comenzile.
„Vacile nu sunt ca un robinet; nu le poți porni sau opri.”
Pruim a explicat pentru Al Jazeera că fermierii nu decid individual ce cantități ajung la export. Laptele este livrat în sistemul provincial, iar procesatorii îl preiau în funcție de cerere. Dacă o companie care fabrica produse pentru piața americană își pierde competitivitatea din cauza tarifului, poate solicita mai puțin lapte.
Într-un asemenea scenariu, excedentul nu poate fi păstrat mult timp în fermă. Pruim avertizează că producătorii ar putea ajunge să arunce lapte, iar dacă reducerea cererii persistă, o soluție extremă poate fi diminuarea efectivelor.
Canada exportă mai puține lactate în SUA decât importă
Relația comercială dintre cele două sectoare lactate este dezechilibrată în favoarea Statelor Unite.
Datele Dairy Processors Association of Canada citate de Al Jazeera arată că, în 2020, Canada a exportat către SUA produse lactate în valoare de 241,3 milioane de dolari canadieni și a importat mărfuri în valoare de 647,4 milioane de dolari canadieni.
Până în 2025:
- exporturile canadiene către SUA au crescut la 308,7 milioane de dolari canadieni;
- importurile din SUA au ajuns la 1,355 miliarde de dolari canadieni.
Importurile canadiene de lactate americane au fost astfel de peste patru ori mai mari, valoric, decât exporturile canadiene către Statele Unite în 2025.
Comerțul bilateral s-a desfășurat în principal în cadrul acordului dintre Canada, Statele Unite și Mexic, cunoscut în Canada sub acronimul CUSMA.
Washingtonul contestă de mai mult timp sistemul canadian de gestionare a ofertei pentru lapte, ouă și carne de pasăre, considerând că acesta limitează accesul producătorilor americani. Producătorii canadieni susțin, în schimb, că acordul comercial oferă deja acces fără taxe pentru anumite volume de produse americane și că aceste contingente nu sunt utilizate integral.
Canada răspunde cu tarife de până la 50%
Guvernul canadian a introdus propriile contramăsuri, în vigoare din 8 septembrie 2026. Documentele oficiale ale Departamentului de Finanțe al Canadei arată că Ottawa aplică tarife de 15%, 25% sau 50% unor produse americane, pentru importuri cu o valoare totală de 27,6 miliarde de dolari canadieni.
Printre sectoarele vizate se află:
- lactatele;
- utilajele agricole;
- oțelul și aluminiul;
- electrocasnicele;
- celuloza și hârtia;
- materialele plastice;
- produsele electronice.
Pentru unele categorii de lapte, smântână și produse din zer este prevăzut un tarif de 50%, iar pentru numeroase brânzeturi americane nivelul este de 25%.
Premierul canadian Mark Carney a prezentat măsurile drept un răspuns echivalent la noile tarife americane. Administrația SUA susține, la rândul său, că măsurile comerciale răspund barierelor pe care le consideră dezavantajoase pentru producătorii americani.
Problema fermierului este viteza cu care poate reacționa
Pentru o fabrică, pierderea unei piețe externe poate duce relativ repede la reducerea comenzilor. Pentru o fermă de lapte, reacția este mult mai lentă.
Vaca continuă să producă zilnic, capacitatea de depozitare este limitată, iar laptele crud are o durată scurtă de păstrare. Identificarea unor cumpărători noi presupune găsirea altor procesatori sau piețe, transport, contracte și, pentru export, îndeplinirea cerințelor sanitare și comerciale ale țării de destinație.
Economistul Bryan Yu, de la Central 1, apreciază că găsirea unor piețe alternative nu poate compensa imediat dispariția cumpărătorilor americani, mai ales în cazul produselor perisabile.
Această vulnerabilitate explică și de ce Canada încearcă să își mărească propria capacitate de procesare. AGRONET.ro a prezentat la începutul lunii septembrie strategia canadiană de investiții în procesarea agroalimentară, inclusiv un fond de un miliard de dolari canadieni pentru proiecte care pot extinde capacitățile interne.
Reducerea efectivelor este scenariul cel mai dificil
Deocamdată nu este stabilit cât lapte canadian va rămâne fără cumpărător și cât poate fi redirecționat către piața internă sau către alte destinații. British Columbia Dairy Association spune că există încă o incertitudine importantă privind impactul final al tarifelor.
Pentru ferme, ordinea problemelor este însă ușor de identificat: scăderea comenzilor procesatorilor poate crea excedent, excedentul pune presiune pe preț și pe capacitatea de preluare, iar dacă blocajul comercial se prelungește, producția trebuie adaptată.
În sectorul laptelui, această adaptare nu se face prin oprirea unei linii de producție. În ultimă instanță poate însemna mai puține vaci în fermă, motiv pentru care durata conflictului comercial dintre Canada și Statele Unite devine la fel de importantă pentru producători ca nivelul tarifului propriu-zis.
