În acest articol
Turcia reduce mai devreme taxa de import pentru floarea-soarelui, de la 20% la 12%, iar noul tarif se va aplica de la 1 octombrie 2026, cu două luni înainte față de calendarul prevăzut anterior. Măsura relatată de Agrobiznes este confirmată direct de Ministerul Comerțului din Turcia, care justifică decizia prin riscurile de aprovizionare generate de situația din Marea Neagră și seceta din Europa.
Pentru România, schimbarea este relevantă direct. Turcia este un cumpărător important de semințe de floarea-soarelui din regiunea Mării Negre, iar datele Departamentului pentru Agricultură al Statelor Unite arată că România a fost principalul furnizor al pieței turce în prima parte a sezonului precedent. O taxă mai mică exact în perioada în care recolta românească intră în comerț poate deschide o fereastră suplimentară pentru export.
Ce prevede exact decizia din 27 august
Prin Decizia prezidențială nr. 11644, publicată la 27 august 2026 în Resmî Gazete, Turcia a modificat calendarul aplicării tarifului redus pentru semințele de floarea-soarelui destinate procesării.
Pentru pozițiile tarifare vizate, taxa de import de 12% se aplică:
- între 1 ianuarie și 15 iunie;
- între 1 octombrie și 31 decembrie.
În perioada de recoltare, taxa standard aplicată era de 20%. Inițial, revenirea la 12% urma să înceapă abia la sfârșitul lunii noiembrie. Prin noua decizie, importurile mai ieftine fiscal pot intra de la 1 octombrie.
Ministerul Comerțului explică măsura prin necesitatea ca industria turcă a uleiului să își poată asigura materia primă la costuri mai reduse, în condițiile în care riscurile din Marea Neagră și seceta europeană pot limita oferta și pot susține prețurile.
Turcia are nevoie de aproximativ 3 milioane de tone pe an
Problema de fond este deficitul structural al pieței turce.
Trakya Birlik, una dintre principalele organizații ale producătorilor și procesatorilor de oleaginoase din Turcia, estimează recolta de floarea-soarelui pentru ulei din sezonul 2026/2027 la 1,6–1,7 milioane de tone.
Necesarul pentru acoperirea integrală a consumului intern este estimat la aproximativ 3 milioane de tone de semințe.
Rezultă un deficit teoretic de circa 1,3–1,4 milioane de tone, care trebuie acoperit prin importuri de semințe, ulei brut sau alte fluxuri comerciale.
Indicator | Volum estimat |
|---|---|
Producția turcă 2026/2027 | 1,6–1,7 mil. tone |
Necesar pentru autosuficiență | aproximativ 3 mil. tone |
Deficit teoretic | 1,3–1,4 mil. tone |
Contingent separat pentru 2027 | 1,25 mil. tone semințe |
Alternativă la contingent | 500.000 tone ulei brut |
Deficitul explică de ce politica vamală a Turciei are o influență importantă asupra fluxurilor regionale de floarea-soarelui.
România a fost principalul furnizor al Turciei
Un raport al USDA Foreign Agricultural Service, publicat în martie 2026, arată cât de importantă a devenit România pentru industria turcă.
În primele patru luni ale sezonului comercial 2025/2026, septembrie–decembrie, Turcia a importat aproape 580.000 de tone de semințe de floarea-soarelui.
Principalii furnizori au fost:
- România – 350.000 tone;
- Republica Moldova – 140.000 tone;
- Bulgaria – 45.000 tone.
România a furnizat astfel aproximativ 60% din volumele importate de Turcia în perioada respectivă.
Datele sunt cu atât mai importante pentru actuala decizie cu cât Turcia readuce tariful de 12% exact într-un moment în care România și Bulgaria, cei mai mari producători de floarea-soarelui din UE, își comercializează recolta.
AGRONET.ro a arătat că România rămâne cel mai mare producător de floarea-soarelui din Uniunea Europeană, cu o recoltă estimată în jurul valorii de 2,2 milioane de tone în 2026.
Măsura din octombrie este diferită de contingentul de 1,25 milioane de tone
Turcia are în vigoare și un al doilea mecanism, care nu trebuie confundat cu reducerea taxei la 12%.
La 4 iulie, Ministerul Comerțului din Turcia a anunțat un contingent tarifar pentru sezonul 2026/2027.
Acesta permite importul a:
- 1,25 milioane de tone de semințe de floarea-soarelui cu taxă vamală 0%;
- sau, ca alternativă, 500.000 de tone de ulei brut de floarea-soarelui cu taxă de 20%.
Importurile prin acest contingent vor putea fi efectuate între 11 ianuarie și 31 mai 2027.
Prioritate la alocare primesc procesatorii care cumpără floarea-soarelui produsă în Turcia între 1 iulie și 30 noiembrie 2026.
Prin urmare, există două etape distincte:
- de la 1 octombrie 2026, tariful general scade de la 20% la 12%;
- din 11 ianuarie 2027, anumite companii eligibile pot utiliza contingentul cu taxă 0%.
Această structură urmărește să asigure materie primă industriei fără ca importul la taxă zero să concureze direct cu fermierii turci în prima parte a recoltării.
Noua decizie schimbă și ipotezele prognozei USDA
USDA estima în martie că Turcia ar putea importa aproximativ 900.000 de tone de semințe de floarea-soarelui în sezonul 2026/2027, față de o estimare de 1,4 milioane de tone pentru sezonul precedent.
Prognoza de 900.000 de tone se baza însă pe două ipoteze principale:
- o recoltă internă mai bună;
- reducerea intervențiilor vamale care favorizau importurile.
Decizia din 27 august modifică a doua ipoteză. Turcia menține un regim favorabil importurilor și începe aplicarea cotei de 12% mai devreme decât era prevăzut.
Aceasta nu permite concluzia că importurile vor depăși automat prognoza USDA, deoarece producția internă și prețurile vor conta în continuare. Arată însă că estimarea din martie trebuie citită în lumina noii politici comerciale.
De ce autoritățile turce au schimbat calendarul
Ministerul Comerțului invocă două riscuri externe.
Primul este situația din regiunea Mării Negre. Rusia și Ucraina sunt actori majori pe piața mondială a uleiului și semințelor de floarea-soarelui, iar orice perturbare a transportului poate afecta disponibilitatea și prețurile.
Al doilea este seceta din Europa, care a deteriorat perspectivele mai multor culturi de vară.
Turcia urmărește, prin tariful redus, să evite o situație în care fabricile de ulei cumpără materia primă la prețuri foarte ridicate și transferă costurile în prețul uleiului alimentar.
Decizia este, așadar, orientată în primul rând către siguranța aprovizionării industriei și limitarea presiunii asupra prețurilor de consum.
Fermierii turci se tem însă de presiune la recoltare
Momentul aplicării este contestat de o parte dintre reprezentanții producătorilor.
İlhami Özcan Aygun, deputat de Tekirdağ și membru al Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul Turciei, susține că introducerea tarifului de 12% de la 1 octombrie poate presa prețurile în perioada în care recoltarea nu este încă încheiată în toate regiunile.
Aygun estimează un posibil impact de 4.000–5.000 de lire turcești pe tonă asupra veniturilor producătorilor. Această valoare reprezintă evaluarea politicianului, nu o estimare oficială a Ministerului Comerțului.
Tracia este una dintre regiunile cele mai expuse, fiind principalul bazin tradițional de producție al florii-soarelui din Turcia.
Pentru România, măsura poate crea cerere suplimentară în perioada de recoltare
Pentru producătorii și comercianții români, decizia Turciei este relevantă prin proximitatea geografică și prin istoricul comercial deja demonstrat.
România intră în perioada de vârf a recoltării cu o ofertă mare în raport cu alte state europene. În săptămâna 17–23 august 2026, cotația oficială de referință a Comisiei Europene pentru floarea-soarelui din România, la plecarea din siloz, era de 460,59 euro/tonă, media națională.
Acest nivel trebuie citit împreună cu oferta europeană. AGRONET.ro a arătat anterior că o recoltă mai mare de floarea-soarelui în UE poate pune presiune asupra prețurilor în perioada de recoltare.
Accesul mai ieftin pe piața turcă poate introduce un cumpărător mai activ într-o perioadă cu volume mari disponibile în România și Bulgaria.
Efectul asupra prețului din ferme nu poate fi însă calculat numai din reducerea taxei. Va depinde de prețurile oferite de procesatorii turci, costul transportului, calitatea și conținutul de ulei, cursul valutar și concurența celorlalte origini din regiune.
Rusia, Ucraina, România și Republica Moldova vor concura pentru aceeași piață
Ministerul turc urmărește acces la materie primă suficientă, iar piața regională oferă mai multe surse posibile.
Pentru România, avantajele sunt distanța relativ mică și existența fluxurilor comerciale consacrate. În același timp, Republica Moldova și Bulgaria au fost deja furnizori importanți, iar disponibilitatea mărfii din Ucraina și Rusia poate influența puternic prețurile.
Decizia Turciei de a reduce taxa de la 20% la 12% nu garantează astfel o creștere a prețului florii-soarelui în România, dar modifică balanța cererii exact în perioada în care noua recoltă intră pe piață.
Pentru fermierii români, indicatorul relevant în următoarele săptămâni va fi ritmul efectiv al contractelor de export către Turcia după 1 octombrie și diferența dintre prețurile oferite de procesatorii interni și cele disponibile pentru export.
