
În acest articol
Ucraina cere sprijin extern pentru a menține exporturile agricole pe rutele alternative, în condițiile în care transportul cerealelor către unele porturi europene poate adăuga aproximativ 100 de dolari pe tonă la costul logistic. Ministerul Politicii Agrare și Alimentației al Ucrainei estimează că ar fi necesare între 1,5 și 2 miliarde de dolari pentru compensarea unei părți din aceste cheltuieli și menținerea unor volume minime de export. Subiectul a fost relatat în România și de Agrobiznes.
Datele au fost prezentate după întâlnirea din 23 septembrie, la Kiev, dintre ministrul ucrainean al Politicii Agrare și Alimentației, Taras Vîsoțkîi, și ministrul estonian al Afacerilor Regionale și Agriculturii, Hendrik Johannes Terras. Discuțiile au vizat funcționarea coridoarelor de export, depozitarea recoltei și sprijinul financiar pentru sectorul agricol. Ministerul estonian confirmă că Terras s-a aflat în Ucraina în perioada 23–24 septembrie, împreună cu o delegație de afaceri și reprezentanții ESTDEV.
Rutele alternative acoperă în prezent 44% din necesarul de export
Potrivit Ministerului ucrainean, aproximativ 70% din producția sectorului agroindustrial trebuie să ajungă pe piețele externe, iar înaintea perturbării transportului maritim peste 90% din produsele agricole destinate exportului erau expediate prin porturile de la Marea Neagră. Rutele alternative asigură în prezent circa 44% din necesarul de export, iar autoritățile de la Kiev estimează că ponderea ar putea urca la cel mult aproximativ 50% fără revenirea completă a transportului maritim.
Problema nu este doar capacitatea fizică de transport, ci și costul. Pentru utilizarea unor rute către Gdańsk, Klaipeda, Liepaja sau Hamburg, transportul unei tone de cereale ucrainene poate costa cu aproximativ 100 de dolari mai mult. La acest nivel, Ministerul ucrainean susține că producătorii agricoli nu pot suporta singuri diferența fără o deteriorare puternică a marjei obținute din export.
Autoritățile estimează că infrastructura portuară europeană analizată ar putea permite expedierea a până la 20 de milioane de tone de cereale. Pentru ca această capacitate să poată fi utilizată comercial, Kievul solicită Uniunii Europene și altor parteneri internaționali sprijin pentru compensarea costurilor logistice suplimentare, necesarul fiind evaluat la 1,5–2 miliarde de dolari.
Ucraina are nevoie de aproximativ 5 milioane de tone de export lunar
Necesarul logistic este de ordinul milioanelor de tone în fiecare lună. Estimările prezentate în august indicau un potențial de export de peste 60 de milioane de tone de produse agricole, echivalentul a aproximativ 5 milioane de tone lunar, în timp ce rutele alternative puteau prelua în medie aproximativ 2,5 milioane de tone.
Datele efective din septembrie arată dimensiunea diferenței. În primele 21 de zile ale lunii, Ucraina a exportat 1,6 milioane de tone de produse agricole, reprezentând 43% din volumul planificat pentru această perioadă. Din total:
- 960.000 de tone au fost cereale, adică 38% din volumul planificat;
- 275.000 de tone au fost oleaginoase, respectiv 75%;
- 190.000 de tone au fost uleiuri vegetale, respectiv 55%;
- 173.000 de tone au fost șroturi, respectiv 41%.
Ministerul ucrainean arată că, în condițiile capacității logistice limitate, exporturile s-au orientat într-o măsură mai mare către produse cu valoare adăugată mai ridicată.
Costurile logistice au crescut de la 50 la peste 100 de dolari pe tonă pe unele rute
Presiunea asupra exportatorilor s-a accentuat pe parcursul verii. La începutul lunii august, autoritățile ucrainene estimau că rutele feroviare, rutiere și dunărene adăugau în general 45–50 de dolari pe tonă față de transportul prin porturile maritime. AGRONET.ro a analizat atunci capacitatea rutelor alternative.
Ulterior, Taras Vîsoțkîi a indicat pentru grâu costuri suplimentare de peste 100 de dolari pe tonă în cazul unor trasee prin porturile dunărene, iar actuala evaluare pentru rutele lungi către porturile europene ajunge la aproximativ același nivel. Diferența dintre cifre reflectă rute și momente diferite, nu o singură cotație logistică aplicabilă tuturor exporturilor.
Creșterea costului transportului ajunge direct în prețul net primit de producător. Dacă exportatorul trebuie să suporte o logistică mai scumpă cu zeci sau chiar 100 de dolari pentru fiecare tonă, o parte din diferență se transmite inevitabil în prețul de achiziție din interiorul Ucrainei.
România rămâne una dintre rutele importante, dar infrastructura este deja sub presiune
Pentru România, extinderea rutelor alternative ucrainene are efect direct asupra transportului feroviar, Dunării și Portului Constanța. AGRONET.ro a relatat în august că rutele terestre și dunărene puteau prelua numai aproximativ jumătate din capacitatea pierdută prin porturile maritime ucrainene.
Presiunea se suprapune peste propriul sezon românesc de export. În septembrie, fermierii din România semnalau dificultăți în găsirea vagoanelor, locomotivelor și rutelor către Constanța, iar Ministerul Agriculturii discuta cu Ministerul Transporturilor soluții pentru accesul cerealelor românești la infrastructură. AGRONET.ro a prezentat problema transportului către Portul Constanța.
Pentru fermierii români, o eventuală creștere suplimentară a tranzitului ucrainean poate însemna o cerere mai mare pentru aceleași resurse logistice: vagoane, locomotive, camioane, barje, silozuri și terminale portuare. Efectul final depinde însă de rutele alese și de volumele efectiv redirecționate.
Finanțarea fermelor mici intră în aceeași negociere
Discuțiile dintre Ucraina și partenerii europeni nu se limitează la transport. Kievul urmărește și accesul fermelor mici la lichiditate, inclusiv prin instituții financiare internaționale și prin Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă. Ministerul ucrainean indică drept prioritate accesul la capital pentru exploatațiile care trebuie să finanțeze lucrările agricole în condițiile unor încasări mai mici din export.
Partea estoniană a confirmat că, în cadrul vizitei din 23–24 septembrie, au fost discutate și mecanisme de finanțare prin cadrul de investiții al Uniunii Europene, precum și instrumente de reducere a riscurilor oferite de instituțiile financiare internaționale.
În paralel, Uniunea Europeană a aprobat la 24 septembrie o nouă plată de aproape 3 miliarde de euro pentru Ucraina prin Ukraine Facility. Instrumentul are o valoare totală de peste 50 de miliarde de euro până în 2027 și finanțează reforme, investiții, reconstrucție și integrarea economică a Ucrainei în UE. Plata nu reprezintă însă o compensație automată pentru cei 100 de dolari pe tonă solicitați pentru logistică; mecanismul de sprijin pentru transport ar trebui stabilit separat.
Pentru agricultura ucraineană, diferența dintre capacitatea de producție și cea de export devine astfel principala problemă comercială a toamnei. Rutele alternative pot menține o parte importantă a fluxurilor, dar cifrele prezentate de autorități arată că extinderea lor depinde nu doar de infrastructură, ci și de cine suportă costul suplimentar al transportului.



