În acest articol
Cetatea dacică Bănița a fost redeschisă turiștilor pe un traseu amenajat, după decenii în care accesul la situl UNESCO din județul Hunedoara a fost dificil și riscant. Din 1 august 2026, vizitatorii pot ajunge la fortificație pe un traseu tematic semnalizat prin Cheile Băniței, relatează Adevărul.
Cetatea se află la mai puțin de zece kilometri de Petroșani și Petrila, însă a rămas mult timp aproape necunoscută publicului. Vechiul drum presupunea parcurgerea unei porțiuni de cale ferată printr-un defileu îngust, unde întâlnirea cu trenul putea deveni periculoasă, urmată de o potecă nemarcată și de pante abrupte.
Lipsa amenajărilor a dus în ultimii ani la intervenții ale salvamontiștilor pentru turiști rămași blocați pe stânci. Accesul dificil a ținut monumentul în afara circuitelor turistice obișnuite și a favorizat, în același timp, intervențiile ilegale ale căutătorilor de comori.
Traseul are dificultate medie și se parcurge în aproximativ 40 de minute
Noul traseu traversează Cheile Băniței și continuă prin pădure, pe un drum în pantă. În unele porțiuni, turiștii pot folosi frânghii pentru urcare.
Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva a comunicat următoarele caracteristici:
- lungime de 0,57 kilometri;
- aproximativ 40 de minute pentru traseul de urcare;
- diferență de nivel de 104 metri;
- grad de dificultate mediu;
- porțiuni în pantă prin pădure și traversarea cheilor.
Reprezentanții muzeului recomandă echipament adecvat, respectarea marcajelor și protejarea patrimoniului cultural și natural. Amenajarea nu elimină dificultatea terenului, iar vizitatorii trebuie să țină cont de condițiile meteo și de particularitățile traseului.
Un obiectiv care poate completa oferta turistică a Văii Jiului
În apropierea cetății se află Peștera Bolii, Cheile Băniței, Turnul medieval de la Crivadia și Cheile Crivadiei. Traseele forestiere și montane continuă către Munții Șureanu, izvoarele Streiului și Munții Retezat.
Peștera Bolii poate fi vizitată pe o lungime de aproape 500 de metri și este cunoscută pentru forma sa de tunel și pentru acustică. Cheile Băniței formează un defileu de aproximativ 300 de metri, săpat de ape în pereții calcaroși, care poate fi străbătut vara prin albia pârâului, atunci când condițiile permit.
Integrarea acestor obiective într-un circuit poate susține pensiunile, ghizii, unitățile de alimentație și producătorii locali, însă efectul economic depinde de durata șederii și de serviciile disponibile. AGRONET.ro a arătat, în materialul despre promovarea României la BBC Proms, că vizibilitatea unei destinații produce venituri în comunități numai dacă turiștii găsesc ușor cazare, trasee, gastronomie și posibilități de rezervare.
Județul Hunedoara are și trei Puncte Gastronomice Locale incluse în 2026 între inițiativele recunoscute drept „Păstrător de patrimoniu”: Casa Boema din Vața de Sus, LuciAna din Densuș și Nopcsa’s Grill Santamaria din Bărăștii Hațegului. AGRONET.ro a prezentat rolul Punctelor Gastronomice Locale în valorificarea produselor și rețetelor din gospodării.
Cetatea controla accesul către Sarmizegetusa Regia
Cetatea Bănița a fost ridicată de daci ca avanpost pe una dintre rutele de apropiere dinspre sud către Sarmizegetusa Regia. Poziția sa permitea supravegherea Văii Jiului și a Pasului Vulcan.
Fortificația era alcătuită dintr-un val de pământ și piatră, un zid din piatră locală și ziduri din calcar fasonat. Cercetările arheologice efectuate la începutul anilor 1960 au identificat incinta cetății, turnuri de veghe, platforme de luptă, urme de locuințe, unelte, arme, ceramică și tipare pentru turnarea metalului.
Rămășițele așezării civile de la poalele cetății au fost afectate în secolul al XIX-lea de construirea căii ferate Simeria–Petroșani. Mai multe terase au dispărut, iar blocuri de piatră au fost dislocate din zidurile fortificației.
În 1999, Cetatea Bănița a fost înscrisă în patrimoniul mondial UNESCO împreună cu Sarmizegetusa Regia, Costești-Cetățuie, Costești-Blidaru, Piatra Roșie și Căpâlna. Noul traseu readuce situl în circuitul turistic, dar creșterea numărului de vizitatori va trebui însoțită de măsuri constante de protejare a monumentului și a mediului natural.
