Despăgubirile pentru oieri au fost anunțate, dar mecanismul nu este încă publicat, după ce europarlamentarul Daniel Buda a declarat pentru Agrointeligența că a primit asigurări din partea Comisiei Europene privind compensarea pierderilor provocate de restricțiile la exportul de ovine și caprine. Până la publicarea unei decizii, a bugetului și a condițiilor de plată, crescătorii nu au însă un calendar confirmat și nici criterii oficiale de eligibilitate.
Buda a afirmat că sprijinul ar urma să acopere nu doar animalele sacrificate, ci și beneficiul nerealizat al fermierilor și costurile pentru refacerea efectivelor. Declarația indică direcția discuțiilor de la Bruxelles, dar nu echivalează cu aprobarea unei scheme de ajutor.
Ce pierderi ar putea fi luate în calcul
Potrivit europarlamentarului, eventualele compensații ar putea viza trei categorii:
- valoarea animalelor sacrificate în cadrul măsurilor sanitare;
- veniturile pe care fermierii nu le-au mai obținut din cauza blocării exporturilor;
- cheltuielile pentru cumpărarea animalelor de înlocuire și refacerea efectivelor.
Pentru fiecare dintre aceste componente ar fi necesare reguli distincte de calcul, documente justificative și o perioadă de referință. Nu este precizat deocamdată dacă despăgubirile vor fi acordate din fonduri europene, din bugetul național sau printr-un mecanism mixt.
De asemenea, nu sunt cunoscute plafonul pe exploatație, data de la care pierderile vor fi considerate eligibile, instituția care va primi cererile și termenul estimat pentru plată.
Romovis estimează pierderi de 128 de milioane de euro
Federația Națională a Crescătorilor de Ovine și Caprine Romovis estimează că sectorul a acumulat pierderi de aproximativ 128 de milioane de euro. Organizația indică 68 de milioane de euro din diferențele de preț apărute după blocarea pieței și alte 60 de milioane de euro reprezentând costurile animalelor care ar fi trebuit livrate partenerilor comerciali.
Aceste valori sunt estimări ale organizației profesionale și nu reprezintă un buget de despăgubire aprobat. O eventuală schemă va trebui să stabilească separat prejudiciul recunoscut, documentele necesare și modul în care vor fi evitate supracompensarea ori dublarea sprijinului.
Presiunea asupra fermelor este amplificată de costurile zilnice pentru furajare, adăpostire și îngrijire, în condițiile în care animalele destinate exportului rămân în exploatații. Vânzarea rapidă pe piața internă, la prețuri reduse, poate transforma o problemă temporară de lichiditate într-o pierdere definitivă.
Reluarea exporturilor depinde de situația sanitară
Obiectivul imediat rămâne redeschiderea exporturilor de ovine și caprine către țările terțe. Daniel Buda a declarat că acest lucru ar putea avea loc după aplicarea și respectarea măsurilor de biosecuritate.
În paralel, autoritățile discută și reluarea exporturilor de carcase, condiționată de stabilizarea situației epidemiologice și de asigurarea trasabilității. Contextul comercial și măsurile anunțate anterior sunt prezentate și în articolul agronet.ro despre renegocierea exporturilor de ovine către Orientul Mijlociu.
Restricțiile sunt legate de evoluția pestei micilor rumegătoare. În județul Mureș, un focar confirmat la Viișoara a dus la decizia de sacrificare a 847 de ovine, după moartea a aproximativ 160 de miei. Detaliile măsurilor sanitare și ale zonei de restricție sunt prezentate în materialul agronet.ro despre focarul de pestă a micilor rumegătoare de la Viișoara.
Vaccinarea deschide o dispută privind efectele comerciale
Una dintre deciziile sensibile privește folosirea vaccinării. Procesatorii au avertizat că vaccinarea generalizată ar putea prelungi restricțiile comerciale pentru carne și produse provenite de la ovine, în funcție de regulile sanitare aplicate de statele importatoare.
Aceștia susțin limitarea vaccinării la focare și la zonele stabilite de autoritățile veterinare, pentru a reduce riscul blocării îndelungate a exporturilor. Argumentele sectorului de procesare sunt detaliate în articolul agronet.ro despre posibilele efecte ale vaccinării în masă asupra exporturilor de carne de oaie.
Decizia sanitară trebuie însă luată în funcție de evoluția bolii și de evaluarea autorităților veterinare. Protejarea sănătății efectivelor și menținerea accesului pe piețele externe sunt obiective care pot intra temporar în conflict, iar costul final este suportat în primul rând de crescători.
Ce trebuie publicat înainte ca fermierii să poată depune cereri
Pentru ca anunțul privind despăgubirile să devină aplicabil, autoritățile trebuie să publice cel puțin:
- actul normativ și sursa de finanțare;
- categoriile de fermieri și animale eligibile;
- perioada pentru care sunt recunoscute pierderile;
- formula de calcul pentru animalele sacrificate și veniturile nerealizate;
- documentele justificative;
- instituția care primește cererile;
- termenul de depunere și calendarul plăților.
Până la apariția acestor elemente, crescătorii nu pot considera despăgubirea garantată individual. Pentru pregătirea documentelor, fermele pot păstra evidențele privind efectivele, contractele de export, livrările anulate, prețurile negociate, cheltuielile suplimentare și deciziile sanitar-veterinare primite.
Miza imediată este evitarea vânzărilor forțate la prețuri foarte mici și reluarea comerțului extern. Despăgubirile pot limita pierderile deja produse, dar nu înlocuiesc accesul la piețele pe care sectorul ovin își valorifica o parte importantă din animale.