Gustul roșiei românești intră în programele de ameliorare de la Buzău

Consumatorii au evaluat 15 linii experimentale de tomate, iar preferințele lor vor ghida selecția viitoarelor soiuri la Buzău.

Szilárd-Ervin SzőgyényiPublicat 23 iulie 2026 la 18:525 min citire
Gustul roșiei românești intră în programele de ameliorare de la Buzău
Roșii așezate pe o masă sunt prezentate la un eveniment dedicat selecției tomatelor românești.
În acest articol

Consumatorii au intrat direct în selecția viitoarelor soiuri de tomate, după ce Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău a organizat, la 23 iulie 2026, o degustare comparativă în care au fost evaluate 15 linii experimentale. Evenimentul, prezentat de BURSA, a făcut parte din Ziua Porților Deschise anunțată oficial de SCDL Buzău.

Afișe pentru degustare de tomate la SCDL Buzău, decorate cu roșii

Manifestarea a început la ora 10:00, la sediul stațiunii de pe strada Mesteacănului nr. 23 din Buzău. Participanții au putut vedea activitatea de cercetare desfășurată în unitate și au fost invitați să evalueze tomate cultivate în câmpurile experimentale.

YouTubeDeschide sursa

SCDL Buzău a explicat, încă din invitația publică, faptul că opiniile culese la degustare vor fi folosite pentru identificarea preferințelor consumatorilor. Astfel, aprecierea gustului, culorii sau aspectului fructelor devine o informație de lucru pentru cercetătorii care decid ce linii merită păstrate în programul de ameliorare.

Cum au fost evaluate cele 15 linii de tomate

La degustare au fost prezentate cinci linii de tomate cherry și zece linii cu fructe clasice. Loturile au inclus atât soiuri cunoscute și omologate, cât și creații aflate încă în testare, care nu pot fi cumpărate deocamdată sub formă de semințe sau răsaduri.

Participanții au acordat note de la 1 la 5 pentru:

  • gust;
  • culoare;
  • aspectul fructului;
  • impresia generală;
  • intenția de cumpărare.

Ultimul criteriu este important pentru viitoarea valorificare a soiului. O tomată poate avea rezultate bune în câmp, dar șansele sale comerciale rămân limitate dacă nu este apreciată de cumpărători.

Punctajele urmează să fie centralizate de cercetători. Liniile cu evaluări bune pot continua testarea, însă degustarea nu este suficientă pentru omologare. Sunt necesare verificări suplimentare privind stabilitatea caracteristicilor, productivitatea, comportamentul în condiții climatice diferite și rezistența la boli.

Tomata bicoloră este testată din 2023

Una dintre cele mai discutate creații prezentate la Buzău a fost o tomată bicoloră, apropiată ca formă de tipul „Inima de bou”. Fructul are o zonă roșie și o parte superioară mov închis, aproape neagră.

Tomată bicoloră roșie și mov închis, ținută în palmă
Amestec de tomate mici, roșii, galbene, verzi și mov, pe tavă
Tomate mici roșii și portocalii, grupate pe un platou
Participanți așezați pe baloți de paie la un eveniment în aer liber
Roșii de culori diferite, așezate pe un ștergar tradițional
Roșii cherry portocalii și roșii, grupate pe o suprafață textilă
Tomată bicoloră între felii de roșii roșii pe o farfurie
Grup de vizitatori într-o seră, lângă plante de tomate
Participanți examinează tomate pe o masă, în aer liber
Roșii expuse pe masă, lângă lavandă și decor tradițional
Participanți adunați în jurul mesei cu tomate pentru degustare
Vizitatori printre plante legumicole palisate într-un solar de cercetare
Grup de vizitatori într-o seră, lângă plante de tomate

Linia se află în evaluare din 2023. Profesorul Ion Scurtu, reprezentant al Academiei de Științe Agricole și Silvice, a apreciat gustul, rezistența la crăpare și comportamentul plantei în fața bolilor și dăunătorilor.

Aceste observații reprezintă rezultate ale testării și evaluării făcute până acum. Pentru ca tomata să ajungă la cultivatori, linia trebuie să treacă în continuare prin etapele oficiale de selecție, verificare și omologare.

Rezistența la crăpare poate avea o valoare practică importantă pentru ferme. Fructele care își păstrează integritatea pot suporta mai bine recoltarea, sortarea și transportul, iar pierderile comerciale pot fi mai mici.

YouTubeDeschide sursa

Ameliorarea participativă apropie cercetarea de piață

Elena Barcanu, directorul SCDL Buzău, a explicat că metoda folosită este denumită ameliorare participativă. Cercetătorii nu selectează plantele numai pe baza rezultatelor agronomice, ci folosesc și opiniile consumatorilor, grădinarilor și cultivatorilor.

Procesul încearcă să găsească un echilibru între mai multe cerințe:

  • gustul asociat roșiilor cultivate tradițional în gospodării;
  • producția obținută pe plantă sau pe suprafață;
  • rezistența la crăpare;
  • toleranța la boli și dăunători;
  • adaptarea la temperaturi ridicate și deficit de apă;
  • uniformitatea fructelor;
  • interesul cumpărătorilor.

Cercetătorii urmăresc readucerea gustului considerat specific roșiilor din grădinile tradiționale, fără a renunța la caracteristicile necesare unei culturi comerciale. Pentru fermieri, un soi gustos trebuie să ofere și o producție suficientă, stabilitate de la un sezon la altul și capacitatea de a suporta manipularea.

Interesul pentru soiurile locale și pentru produse diferențiate poate crea piețe cu valoare mai mare, în special în vânzarea directă, gastronomia locală și magazinele specializate. AGRONET.ro a prezentat și proiectele prin care soiurile rare de tomate sunt promovate ca produse cu identitate și valoare comercială.

Obținerea unui soi nou poate dura zece ani

Elena Barcanu a precizat că ameliorarea nu produce rezultate într-un singur sezon. În unele cazuri, dezvoltarea unui soi nou poate dura până la zece ani.

În acest interval, cercetătorii trebuie să verifice dacă trăsăturile urmărite se păstrează de la o generație la alta. O linie care produce fructe gustoase într-un an poate fi eliminată dacă are producții instabile, sensibilitate ridicată la boli sau rezultate slabe în alte condiții de cultură.

Etapele pot include:

  1. selecția inițială a plantelor;
  2. stabilizarea caracteristicilor;
  3. testarea în mai mulți ani;
  4. comparația cu soiurile existente;
  5. evaluarea gustului și a interesului comercial;
  6. verificarea productivității și rezistenței;
  7. procedura de omologare.

SCDL Buzău are disponibile în prezent aproximativ 20 de soiuri de tomate. Liniile prezentate la degustarea din 23 iulie nu se adaugă automat acestei oferte. Numai cele care trec toate etapele ar putea fi multiplicate și comercializate ulterior ca semințe sau răsaduri.

YouTubeDeschide sursa

Cercetarea urmărește și reducerea presiunii bolilor

Profesorul Ion Scurtu a atras atenția și asupra necesității dezvoltării legumiculturii ecologice și a metodelor biologice de protecție. El a arătat că nu toate rezistențele la agenți patogeni și dăunători pot fi introduse într-un singur soi.

În paralel cu ameliorarea genetică, culturile pot fi protejate prin organisme utile, bacterii, virusuri sau insecte care limitează populațiile dăunătorilor. Aceste soluții pot reduce dependența de unele tratamente chimice, dar sunt adesea mai scumpe și mai dificil de produs sau aplicat.

Dezvoltarea semințelor de legume rezistente la agenți patogeni este o direcție urmărită și de marile companii de profil. AGRONET.ro a prezentat centrul de cercetare deschis în Spania pentru testarea semințelor și a rezistenței plantelor la boli.

Pentru SCDL Buzău, degustarea publică adaugă o etapă importantă procesului de selecție: înainte de lansarea pe piață, cercetătorii pot afla ce caracteristici sunt apreciate de cei care vor cumpăra și consuma tomatele. Rezultatul final va depinde însă de capacitatea liniilor selectate de a combina gustul cu producția, rezistența și stabilitatea în câmp.

Urmărește știrile prin RSS