În acest articol
Floarea-soarelui ca a doua cultură poate deschide o nouă piață pentru fermieri, prin valorificarea semințelor în lanțurile de producție a combustibilului sustenabil pentru aviație (SAF). O dezbatere organizată de Corteva Agriscience și prezentată de Lumea Satului a pus în discuție folosirea florii-soarelui cu ciclu scurt, semănată după cerealele de toamnă, drept sursă suplimentară de venit pentru ferme și materie primă pentru biocombustibili.
Oportunitatea apare într-un moment în care Uniunea Europeană creează prin Regulamentul ReFuelEU Aviation o cerere obligatorie pentru SAF. Furnizorii de combustibil pentru aeroporturile din UE trebuie să asigure o pondere minimă de 2% SAF începând din 2025, nivelul urmând să urce la 6% în 2030 și la 70% în 2050.
Pentru agricultura românească, miza este dacă o parte din această cerere poate fi transformată într-o piață suplimentară pentru oleaginoase cultivate între două culturi principale, fără reducerea suprafețelor destinate producției alimentare.
Floarea-soarelui după cerealele de toamnă
Modelul discutat pentru România presupune folosirea unor hibrizi de floarea-soarelui cu ciclu scurt, semănați după recoltarea unei cereale de toamnă. În acest sistem, cultura principală rămâne baza producției fermei, iar perioada rămasă disponibilă până la următoarea cultură este folosită pentru obținerea unei recolte suplimentare de oleaginoase.
La ferma TOTAGRO din județul Giurgiu, Cătălin Corbea a prezentat experiența cultivării florii-soarelui după orz, practică folosită deja de mai mulți ani. Dincolo de venitul obținut din a doua recoltă, sistemul menține terenul acoperit într-o perioadă în care altfel ar putea rămâne liber.
Costin Telehuz, președintele Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Ialomița, a indicat și un avantaj economic: o parte importantă din costurile fixe ale exploatației este deja susținută de prima cultură, astfel că fermierul poate analiza a doua recoltă în funcție de veniturile și costurile suplimentare pe care aceasta le generează.
Această logică nu înseamnă însă că orice cultură succesivă de floarea-soarelui devine automat materie primă eligibilă pentru SAF.
Regulile europene condiționează accesul la această piață
Directiva delegată (UE) 2024/1405 a introdus culturile intermediare în Anexa IX a Directivei privind energia din surse regenerabile. Pentru utilizarea lor la producția de biocombustibil destinat aviației sunt prevăzute condiții privind zona și perioada de vegetație, evitarea unei cereri suplimentare de teren agricol și menținerea materiei organice din sol.
Pentru fermieri, acest detaliu este esențial. Nu este suficient ca floarea-soarelui să fie semănată după orz sau grâu. Materia primă trebuie să se încadreze în regulile europene și în sistemele de certificare aplicabile lanțului de biocombustibili.
Tocmai această legătură dintre agronomie, trasabilitate și certificare va decide dacă o cultură suplimentară poate ajunge efectiv în piața SAF și la ce condiții comerciale.
România are deja o bază mare de producție
Avantajul României este dimensiunea sectorului de floarea-soarelui. AGRONET.ro arăta în august că România rămâne cel mai mare producător al Uniunii Europene, cu o recoltă estimată pentru 2026 la aproximativ 2,2 milioane de tone, de pe circa 1,1 milioane de hectare.
Randamentul era estimat la aproximativ 1,91 tone/ha, iar producția totală a UE la circa 9,5 milioane de tone. România și Bulgaria ar putea furniza împreună aproximativ 45% din producția comunitară de floarea-soarelui.
Această bază de producție înseamnă experiență agronomică, infrastructură de colectare și procesare și un sector oleaginos suficient de mare pentru ca apariția unei utilizări industriale suplimentare să fie relevantă.
În același timp, oferta europeană de oleaginoase este în creștere. AGRONET.ro a prezentat o prognoză de 32,7 milioane de tone pentru producția cumulată de rapiță, floarea-soarelui și soia în sezonul 2026/2027, cu 3,1% peste sezonul precedent. O nouă destinație industrială pentru uleiuri poate deveni astfel importantă inclusiv într-o piață în care oferta ridicată pune presiune asupra valorificării recoltei.
Etlas pregătește legătura dintre ferme și industria biocombustibililor
Corteva și bp au lansat în ianuarie 2026 societatea mixtă Etlas, care urmărește să utilizeze culturi precum floarea-soarelui, rapița și muștarul pentru producerea de materii prime destinate SAF și motorinei regenerabile.
Primele livrări sunt planificate pentru 2027, iar obiectivul companiei este de a ajunge până la mijlocul anilor 2030 la aproximativ un milion de tone de materie primă anual. Acest volum ar putea permite producerea a peste 800.000 de tone de biocombustibil.
Modelul presupune folosirea terenurilor agricole existente și introducerea culturilor oleaginoase între principalele sezoane de producție, nu înlocuirea culturilor alimentare. Pentru fermieri, componenta decisivă va fi însă contractul de valorificare: prețul semințelor, obligațiile de certificare, costurile suplimentare cu sămânța și lucrările agricole și producția efectiv obținută din fereastra mai scurtă de vegetație.
Șrotul rămas după extracția uleiului poate continua să fie folosit în hrana animalelor, ceea ce păstrează o a doua utilizare economică importantă a recoltei.
Cererea pentru SAF transformă cultura intermediară într-o posibilă cultură comercială
Până acum, decizia de a introduce o a doua cultură după cerealele de toamnă era determinată în principal de condițiile din fermă: apă disponibilă, durata perioadei de vegetație, costurile și posibilitatea de valorificare. ReFuelEU Aviation adaugă un element nou – o cerere reglementată, în creștere, pentru combustibili sustenabili.
Pentru fermele românești, avantajul nu va veni doar din posibilitatea tehnică de a obține o a doua recoltă, ci din existența unui cumpărător și a unui lanț comercial care să remunereze această producție. Dacă aceste contracte se dezvoltă și condițiile europene de certificare pot fi îndeplinite, floarea-soarelui cu ciclu scurt ar putea transforma lunile dintre două culturi principale într-o sursă suplimentară de venit.
