În acest articol
Porumbul neirigat trece de 10 tone/ha într-o fermă din Bărăgan, după șase ani marcați de secetă, iar rezultatul este de aproximativ două ori și jumătate peste reperul de randament estimat pentru România în vara acestui an. La Agromec Gârbovi, exploatație de peste 900 de hectare administrată de Iulia Blagu în zona Urziceni, ploile venite până la începutul verii au susținut atât porumbul, cât și floarea-soarelui, relatează Revista Ferma.
Ferma estimează producții de peste 10 tone/ha la porumbul neirigat, iar la floarea-soarelui a depășit 3,5 tone/ha. Diferența față de ultimii ani este pusă în principal pe seama precipitațiilor din primăvară și de la începutul verii, care au asigurat culturilor apă în perioade importante de vegetație.
Peste 10 tone/ha într-un an cu diferențe uriașe între regiuni
Rezultatul din Bărăgan iese în evidență mai ales prin comparație cu perspectiva generală asupra culturii porumbului din România.
În iulie, Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene estima pentru România un randament mediu de aproximativ 4,03 tone/ha. AGRONET.ro a arătat atunci că țara rămâne unul dintre marii cultivatori europeni după suprafață, dar productivitatea medie continuă să fie mult sub cea a producătorilor vest-europeni.
Raportat la acel reper, producția de peste 10 tone/ha indicată la Agromec Gârbovi este de aproape 2,5 ori mai mare.
Comparația arată însă și cât de fragmentat este sezonul 2026. În august, prognoza europeană pentru randamentul mediu al porumbului boabe în UE coborâse la 6,61 tone/ha, cu 7% sub media ultimilor cinci ani, în timp ce producția totală a Uniunii Europene era estimată la numai 50,1 milioane de tone.
Pentru România, aceeași analiză indica o producție de aproximativ 6,84 milioane de tone, cu diferențe foarte mari între zonele afectate de secetă și cele unde precipitațiile au fost mai bine distribuite.
Ploile au schimbat complet sezonul în fermă
La Agromec Gârbovi, precipitațiile acumulate până la sfârșitul lunii mai și continuate până spre jumătatea lunii iunie au fost decisive pentru culturile de primăvară.
Recoltarea porumbului și a florii-soarelui s-a prelungit în septembrie, mai târziu decât în ultimii ani. Potrivit Iuliei Blagu, solele recoltate mai târziu au oferit și rezultate mai bune.
La floarea-soarelui, producția a trecut de 3,5 tone/ha pe terenurile care au beneficiat de apă în momentele importante ale dezvoltării plantelor.
Rezultatele vin după șase ani în care seceta a afectat repetat zona și a schimbat inclusiv strategia fermei. Chiar și în 2026, imaginea națională rămâne dificilă: suprafața cumulată cu porumb și sorg a scăzut cu 283.200 de hectare față de 2025, respectiv cu 14,21%, până la aproximativ 1,7 milioane de hectare.
Ferma a redus puternic suprafața culturilor prășitoare
Experiența anilor secetoși a determinat Agromec Gârbovi să modifice și structura culturilor.
În urmă cu cinci-șase ani, culturile prășitoare ocupau peste 400 de hectare. În prezent, suprafața lor a coborât sub 100 de hectare.
În paralel, suprafața cu rapiță a crescut de la 175 de hectare la peste 220 de hectare. Pentru actualul sezon, o ploaie de 35–50 de litri venită după semănat a creat condiții favorabile pentru răsărirea și dezvoltarea culturii.
Schimbarea de structură este relevantă într-un moment în care tot mai multe ferme românești reevaluează riscul porumbului în lipsa irigațiilor. AGRONET.ro a documentat în septembrie reducerea suprafețelor cultivate, pe fondul secetelor repetate și al orientării unor agricultori către culturi de toamnă sau plante cu un necesar mai redus de apă.
Fără arătură, cu trecere spre minimum tillage
Agromec Gârbovi a schimbat și modul de lucrare a solului. Arătura a fost eliminată complet în ultimii trei-patru ani, iar lucrările de bază au rămas discuirea și scarificarea.
În 2026, ferma a trecut la sistemul minimum tillage, cu obiectivul ca în următorii patru-cinci ani să evolueze către no-till.
Exploatația lucrează terenuri în șapte comune, cu parcele puternic fragmentate. În acest context, a început și cartarea agrochimică, în ritm de aproximativ 100 de hectare pe an și cu o ciclicitate de cinci ani, pentru adaptarea fertilizării la caracteristicile fiecărei parcele.
Peste 700.000 de euro investiți, iar următorul pas este procesarea
Schimbările tehnologice sunt însoțite de investiții de peste 700.000 de euro realizate în ultimii doi ani. Ferma a cumpărat o combină, o cisternă, două remorci de mare capacitate, un tractor destinat lucrărilor minimum-till și semănători noi.
Următoarea investiție mută însă accentul de la producția vegetală către procesare. Agromec Gârbovi pregătește achiziția unei mori pe pietre în valoare de peste 100.000 de euro, destinată producerii de făină integrală pentru brutării artizanale care folosesc maia.
Grâul pentru panificație produs în fermă depășește 14% proteină, iar secara ar urma să intre în rotație din 2027.
Decizia urmărește păstrarea unei părți mai mari din valoarea cerealelor în fermă, într-un sector în care producțiile mari nu înseamnă automat și marje ridicate. După șase ani de secetă, sezonul bun din Bărăgan oferă fermei un volum mai mare de materie primă, dar strategia pe termen lung rămâne construită pe reducerea riscului climatic, lucrări mai puțin intensive ale solului și procesarea unei părți din recoltă.
