Syngenta și Groundwork BioAg pregătesc un program care combină produsele pe bază de micorize cu generarea creditelor de carbon pentru fermieri, inițiativa urmând să vizeze inițial culturile de porumb, soia, cereale și floarea-soarelui din Europa și America Latină, relatează AGRO TV. Parteneriatul urmărește îmbunătățirea absorbției apei și nutrienților, creșterea rezistenței culturilor la stres și stocarea carbonului în sol, însă materialul disponibil nu precizează calendarul lansării, condițiile de înscriere sau nivelul veniturilor care ar putea reveni fermierilor.
Syngenta va comercializa sub marcă proprie produse bazate pe tehnologia micorizică dezvoltată de Groundwork BioAg, alături de soluții asociate carbonului din sol. Groundwork BioAg va asigura producția, furnizarea produselor, instrumentele digitale și dezvoltarea programului de carbon.
Pentru fermieri, oferta ar urma să combine două componente distincte: utilizarea unui produs biologic destinat culturilor și participarea la un mecanism prin care carbonul stocat suplimentar în sol poate fi măsurat și transformat în credite de carbon.
Cum acționează ciupercile micorizice
Ciupercile micorizice formează o relație simbiotică cu rădăcinile plantelor. Rețeaua lor de filamente poate extinde suprafața prin care cultura accesează apa și elementele nutritive din sol, în special fosforul.
Partenerii susțin că tehnologia poate contribui la:
- o absorbție mai eficientă a nutrienților și apei;
- o rezistență mai bună a plantelor la stres;
- creșterea materiei organice stabile din sol;
- îmbunătățirea structurii și fertilității solului;
- stocarea carbonului pe termen mai lung.
Rezultatele agronomice nu pot fi însă considerate identice în toate fermele. Eficiența produselor biologice depinde de cultură, tipul solului, umiditate, temperatură, rotație, lucrările efectuate și compatibilitatea cu celelalte tratamente aplicate.
Creditele de carbon nu reprezintă un venit garantat
Programul anunțat ar urma să permită valorificarea carbonului suplimentar stocat în sol. În astfel de scheme, venitul depinde, de regulă, de existența unei metodologii de măsurare, raportare și verificare, de cantitatea eligibilă de carbon și de prețul la care creditele pot fi vândute.
Sursa nu indică:
- țările europene în care programul va fi disponibil mai întâi;
- suprafața minimă necesară;
- practicile agricole obligatorii;
- durata contractelor;
- metoda de stabilire a cantității de carbon;
- costurile suportate de fermier;
- prețul sau cumpărătorul creditelor;
- momentul în care ar putea începe plățile.
În lipsa acestor informații, programul trebuie privit ca o ofertă comercială anunțată, nu ca o sursă confirmată de venit. Fermierii vor trebui să compare eventualele plăți cu obligațiile contractuale, costurile de aplicare, cerințele de monitorizare și restricțiile privind schimbarea practicilor agricole.
Solul și rezistența la secetă
Interesul pentru soluțiile care îmbunătățesc reținerea apei și activitatea biologică a solului crește pe fondul secetei și al pierderilor din culturile neirigate. În vestul României, fermierii din Arad au raportat producții mult mai mici pe terenurile fără irigații, iar unele suprafețe au fost scoase din cultura cerealelor.
Produsele micorizice nu pot înlocui apa necesară culturilor și nici infrastructura de irigații. Ele pot reprezenta un instrument complementar, dacă rezultatele sunt confirmate în condițiile fermei și dacă beneficiile agronomice justifică investiția.
Pentru culturile de porumb, floarea-soarelui, soia și cereale, evaluarea ar trebui să includă testarea pe suprafețe controlate, compararea cu o parcelă netratată și calcularea costului pe hectar în raport cu diferența de producție.
Ce trebuie verificat înaintea înscrierii
Înainte de participarea la un program de carbon asociat produselor biologice, fermierii ar trebui să verifice cel puțin:
- cine deține drepturile asupra creditelor generate;
- cum este stabilită situația inițială a carbonului din sol;
- cine suportă costurile analizelor și verificărilor;
- cât timp trebuie menținute practicile agricole asumate;
- ce se întâmplă dacă nivelul carbonului scade;
- dacă fermierul poate renunța înainte de expirarea contractului;
- cum este calculată și plătită remunerația;
- dacă aceleași suprafețe pot fi incluse și în alte scheme de sprijin.
Abia după publicarea condițiilor comerciale și tehnice va putea fi evaluat impactul real pentru fermele din România. Până atunci, parteneriatul indică extinderea pieței produselor biologice și a programelor de carbon, dar nu oferă suficiente date pentru estimarea beneficiului financiar pe hectar.