În acest articol
Sorgul este testat tot mai serios ca alternativă pentru fermele expuse secetei, iar la Gîrbovi, în județul Ialomița, 15 hibrizi au fost comparați direct în câmp în cadrul primei ediții a „Zilei Agriculturii Reziliente”. Evenimentul din 25 august 2026 a fost organizat de Sorghum ID, împreună cu Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România și FNPSMS, în ferma Agromec Gîrbovi administrată de Iulia Blagu.
Tema centrală a întâlnirii a fost comportamentul sorgului în condiții de deficit de apă și posibilitatea introducerii lui într-o structură de culturi în care porumbul devine tot mai expus anilor secetoși. Pentru fermieri, interesul nu este doar agronomic: cultura trebuie să ofere simultan stabilitate a producției și o variantă realistă de valorificare.
15 hibrizi comparați în aceeași platformă
Platforma demonstrativă a reunit 15 hibrizi de sorg furnizați de cinci companii de genetică:
- Lidea;
- KWS;
- RAGT;
- Advanta;
- Alfaseed.
Datele prezentate pentru lotul de la Gîrbovi indică o semănare realizată la 15 mai 2026, după grâu, la o densitate de 220.000 de semințe pe hectar. Până la data evenimentului, cultura acumulase aproximativ 260 mm de precipitații.
Tehnologia aplicată a inclus fertilizare la semănat, erbicidare, fertilizare cu azot, fertilizare foliară și lucrări mecanice de întreținere.
Pentru fermieri, valoarea unei asemenea platforme constă tocmai în comparația directă dintre hibrizi crescuți în aceleași condiții de sol, tehnologie și precipitații, înainte de evaluarea producției finale.
De ce sorgul intră mai des în discuție în anii secetoși
Interesul pentru sorg vine pe fondul vulnerabilității tot mai mari a culturilor de primăvară la deficitul de apă. AGRONET.ro a arătat recent că seceta pedologică din 2026 afectează suprafețe extinse de porumb neirigat, iar datele ANM indicau la 19 august niveluri scăzute și foarte scăzute ale rezervei de apă în stratul de sol de 0–100 cm în numeroase regiuni agricole.
În asemenea condiții, sorgul este analizat ca o cultură care poate suporta mai bine perioadele cu temperaturi ridicate și lipsă de apă decât porumbul. Această caracteristică nu elimină însă problema economică: o cultură rezistentă trebuie să aibă și o destinație comercială suficient de sigură.
Iulia Blagu, administratorul Agromec Gîrbovi, a explicat că tocmai repetarea anilor secetoși a determinat ferma să caute alternative la porumb.
„În fiecare an, seceta ne determină să căutăm alternative la cultura porumbului. Am ales sorgul pornind de la toleranța sa la deficitul de apă.”
Piața rămâne la fel de importantă ca toleranța la secetă
Discuțiile de la Gîrbovi nu s-au limitat la genetică și tehnologia de cultură. Au fost abordate și utilizările sorgului în furajare, industria alimentară și alte segmente de procesare.
Pentru o fermă care ia în calcul introducerea sorgului în rotație, problema principală rămâne legătura dintre producție și desfacere. Rezistența mai bună la deficitul de apă poate reduce riscul agronomic, dar nu înlocuiește necesitatea unei piețe sau a unui contract de valorificare.
În același timp, sorgul poate avea un rol într-o rotație dominată de cereale și culturi de primăvară, mai ales în exploatațiile din sudul și estul țării unde porumbul neirigat este expus frecvent stresului hidric.
Gîrbovi devine un test practic pentru decizia de cultură
Prima ediție a „Zilei Agriculturii Reziliente” a fost construită în jurul unei întrebări concrete pentru ferme: ce culturi și tehnologii pot reduce riscul într-un climat cu episoade repetate de secetă?
Răspunsul nu depinde doar de alegerea sorgului, ci de comparația dintre hibrizi, costurile tehnologiei, producția obținută și prețul de valorificare. Datele finale de recoltare din platforma de la Gîrbovi vor fi mult mai relevante pentru această analiză decât simpla rezistență vizuală a culturii în timpul verii.
Pentru fermierii care cultivă porumb în zone neirigate, sorgul devine astfel o opțiune care merită urmărită prin rezultate concrete de producție și economie la hectar, nu doar prin toleranța sa la secetă.
