În acest articol
Oferta de legume obținute tot mai intensiv crește în Uniunea Europeană, iar datele prezentate de EastFruit, pe baza unei analize HortiDaily, indică o schimbare importantă în horticultura europeană: tomatele, ardeii, castraveții, vinetele și dovleceii câștigă teren în raport cu legumele tradiționale cultivate în câmp, chiar dacă suprafețele destinate acestor culturi se reduc.
Între perioadele 2015–2017 și 2023–2025, populația Uniunii Europene a crescut cu aproximativ 1,5%, însă cantitatea disponibilă pe locuitor pentru cele cinci legume analizate a urcat în ansamblu cu 5,6%. Pentru castraveți, comparația folosește perioada 2022–2024 în loc de 2023–2025.
Ardeiul și vinetele au cele mai mari creșteri
Cea mai puternică evoluție a fost înregistrată la ardei. Cantitatea disponibilă pe locuitor a crescut cu 15,5% față de perioada de referință. Vinetele urmează cu un avans de 13,7%.
Produs | Evoluția cantității disponibile pe locuitor |
|---|---|
Ardei | +15,5% |
Vinete | +13,7% |
Castraveți | +7,9% |
Dovlecei | +5,5% |
Tomate | -0,5% |
Total cinci produse | +5,6% |
Tomatele sunt singura excepție. Cantitatea disponibilă pe locuitor a coborât cu numai 0,5%, evoluție asociată stagnării producției comunitare.
Creșterea ofertei nu provine exclusiv din importuri. Acestea au contribuit la volumele suplimentare, însă analiza citată de EastFruit arată că cea mai mare parte a creșterii a fost susținută în continuare de producția realizată în interiorul Uniunii Europene.
Mai puține hectare, dar randamente mai mari
Diferența față de legumele cultivate în principal în câmp este importantă. O analiză anterioară asupra verzei, salatei, conopidei, prazului, spanacului și morcovilor a indicat o reducere a cantității disponibile pentru fiecare dintre cele șase produse.
În schimb, producția cumulată a celor cinci legume analizate acum a crescut cu 1,9% în perioada comparată. Suprafețele cultivate au continuat să se reducă, ceea ce înseamnă că producția suplimentară a venit din creșterea randamentului pe hectar.
Această evoluție indică rolul tot mai important al serelor și al celorlalte spații protejate. În asemenea sisteme, producătorii pot obține cantități mai mari pe unitatea de suprafață și pot controla mai bine apa, temperatura, nutriția și calendarul de producție.
Datele pentru culturile individuale confirmă direcția. În cazul ardeiului, AGRONET.ro a arătat recent că suprafața totală cultivată în UE s-a redus cu 4,9% între perioadele analizate, în timp ce suprafața cu ardei în spații protejate a crescut cu 13%. Ponderea producției protejate în recolta europeană de ardei a urcat de la 65% la 70,9%.
Castraveții arată cât de mare poate fi diferența de productivitate
La castraveți, orientarea către producția protejată este și mai avansată. Ponderea recoltei europene provenite din sere a crescut de la 85,5% în perioada 2015–2017 la 89,1% în 2022–2024.
Serele reprezentau doar 56,6% din suprafața cultivată cu castraveți, dar furnizau aproape nouă zecimi din producție. Raportul oferă o imagine a diferenței de productivitate dintre cele două sisteme.
În 2024, Spania obținea 98% din producția de castraveți în sere, Țările de Jos 100%, Grecia 97%, iar Germania 96%. România ajungea la 73%, potrivit datelor analizate anterior de AGRONET.ro.
România merge în direcția opusă la două culturi importante
Tendința europeană pune într-o lumină mai dificilă evoluția producției românești. În timp ce oferta comunitară pentru aceste legume crește și producția se concentrează în sisteme intensive, România a pierdut teren la două dintre culturile pentru care există deja comparații detaliate.
Producția românească de ardei a scăzut cu 26,9% într-un deceniu. În aceeași perioadă, Polonia și-a majorat producția cu 71,6%, Spania cu 23,9%, iar Țările de Jos cu 16,8%.
La castraveți, România a înregistrat un declin de 36,9% între media anilor 2015–2017 și cea din 2022–2024. În 2024, producția era de 54.240 de tone, echivalentul a aproximativ 2,2% din totalul Uniunii Europene.
Pentru producătorii români, comparația arată că presiunea competitivă nu vine neapărat din extinderea suprafețelor în celelalte state. Concurenții pot aduce pe piață volume mai mari chiar și de pe suprafețe mai mici, dacă randamentul și durata sezonului comercial cresc.
Investițiile în sere devin o problemă de competitivitate
România are deja proiecte care urmăresc extinderea acestui tip de producție. Zece investiții în legumicultură analizate de AGRONET.ro însumează 30,65 milioane de euro valoare eligibilă, dintre care 19,73 milioane de euro reprezintă finanțare publică. Proiectele includ sere noi și extinderea unor capacități existente.
Cererea a fost însă mult mai mare. Pentru componenta DR-16 destinată fermelor individuale din sectorul legumicol au fost depuse 132 de proiecte de peste 209 milioane de euro, față de o alocare de aproximativ 70,4 milioane de euro.
Schimbarea care are loc în UE arată de ce aceste investiții depășesc miza simplă a extinderii suprafețelor acoperite. Competitivitatea se mută către producția pe metru pătrat, controlul costurilor cu energia și apa, durata sezonului de livrare, depozitare, condiționare și capacitatea fermelor de a furniza constant volume comerciale.
Pentru legumicultura românească, tendința europeană este relevantă tocmai prin contrast: piața UE dispune de mai multe ardei, vinete, castraveți și dovlecei pe locuitor, în timp ce România pierde producție la două dintre culturile importante pentru care există deja date comparabile. Recuperarea diferenței depinde tot mai mult de randament și de capacitatea de producție protejată, nu doar de numărul de hectare cultivate.
