În acest articol
Culturile de rapiță din unele ferme din Dolj sunt în pericol din cauza lipsei apei, după o toamnă în care precipitațiile au fost insuficiente pentru instalarea uniformă a plantelor. Într-un reportaj realizat de Digi24, publicat la 23 octombrie 2026, reprezentanții Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Dolj și agricultorii din județ descriu sole în care rapița a răsărit doar pe porțiuni, deși semănatul a fost efectuat. Ploile recente, de aproximativ 15 litri pe metru pătrat în unele localități, au stimulat germinarea, dar nu au asigurat suficientă umiditate pentru dezvoltarea plantelor.
Problema apare într-un moment important pentru viitoarea recoltă. Rapița de toamnă trebuie să își formeze sistemul radicular și o rozetă de frunze înainte de intrarea în iarnă. Plantele care răsar foarte târziu au mai puțin timp pentru dezvoltare, iar culturile neuniforme pot genera costuri suplimentare și producții mai mici în 2027. Potrivit prognozei agrometeorologice pentru 24–30 octombrie, seceta pedologică va persista în anumite zone ale Olteniei, deși în mare parte a regiunii rezerva de apă din stratul superficial al solului este estimată la niveluri satisfăcătoare.
Rapița a răsărit neuniform după aproximativ patru luni cu precipitații insuficiente
În Dolj, lipsa precipitațiilor a afectat atât pregătirea terenului, cât și instalarea culturilor de toamnă.
Claudia Dunăreanu, directoarea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Dolj, a prezentat situația unei sole în care plantele de rapiță sunt foarte rare, deși cultura ar fi trebuit să fie deja răsărită.
Specialista a explicat că rapița este sensibilă la condițiile din perioada germinării. O ploaie poate declanșa răsărirea semințelor, însă dacă stratul superficial se usucă din nou, plantele tinere rămân vulnerabile.
Fermierul Costel Iancu a relatat că în zona sa au căzut aproximativ 15 litri de precipitații pe metru pătrat. Cantitatea a permis răsărirea unor culturi de rapiță, grâu și orz, dar agricultorul avertizează că plantele pot fi afectate dacă nu urmează alte ploi.
Această situație este deosebit de dificilă pentru rapița răsărită neuniform. Pe aceeași parcelă pot exista plante care au început să formeze frunze, semințe care încă nu au germinat și porțiuni fără vegetație.
Diferențele de dezvoltare îngreunează gestionarea culturii și pot determina o maturare neuniformă în primăvară.
ANM: Seceta continuă în unele zone din Oltenia
Prognoza agrometeorologică pentru perioada 24–30 octombrie 2026, emisă de Administrația Națională de Meteorologie și prezentată de AGERPRES, indică menținerea deficitului de apă în mai multe regiuni agricole.
În Oltenia, ANM estimează valori scăzute și foarte scăzute ale umidității solului în anumite zone din nordul, estul și sudul regiunii. Pentru cea mai mare parte a Olteniei, însă, rezerva de apă din stratul de 0–20 cm este evaluată drept satisfăcătoare, apropiată de optim sau optimă.
Această diferențiere este importantă: observațiile privind culturile afectate din Dolj nu descriu automat situația tuturor fermelor din județ sau din regiune.
La nivel național, ANM estimează că rapița semănată în perioada optimă se va afla în diferite faze de dezvoltare:
- răsărire, cu procente cuprinse între 40% și 100%, în funcție de zonă;
- înfrunzire, cu aproximativ 5–8 frunze în arealele cu suficientă apă;
- dezvoltare întârziată acolo unde rezerva de umiditate rămâne insuficientă.
Temperatura medie a solului la adâncimea de 10 cm este estimată la 7–18°C, valori care permit continuarea etapelor timpurii de vegetație.
Prognoza indică și ploi locale, dar în general reduse cantitativ. Acestea nu garantează refacerea rezervei de apă în parcelele afectate de secetă.
De ce este importantă răsărirea uniformă înainte de iarnă
Rapița de toamnă își formează o parte importantă a potențialului de producție încă din primele luni după semănat.
În această perioadă, planta trebuie să dezvolte un sistem radicular capabil să exploreze solul și suficiente frunze pentru acumularea rezervelor necesare trecerii peste iarnă.
Potrivit ghidului tehnic al Agriculture and Horticulture Development Board (AHDB), germinarea și răsărirea sunt printre cele mai sensibile etape de dezvoltare ale rapiței.
Semințele sunt mici, iar plantele tinere pot fi afectate de un pat germinativ compactat, perioade prelungite de uscăciune și variații puternice ale condițiilor meteorologice.
O cultură neuniformă prezintă mai multe dificultăți agronomice:
- plantele răsărite târziu au mai puțin timp pentru dezvoltarea rădăcinilor și a frunzelor;
- porțiunile cu densitate mică pot fi ocupate mai ușor de buruieni;
- plantele aflate în stadii diferite pot reacționa diferit la temperaturile scăzute;
- lucrările de protecție și fertilizare devin mai greu de adaptat întregii parcele;
- maturarea și recoltarea pot fi neuniforme.
Rapița are și o anumită capacitate de compensare prin ramificare, dacă plantele rămase sunt viguroase și condițiile din primăvară sunt favorabile.
Din acest motiv, o densitate redusă observată în octombrie nu înseamnă automat pierderea întregii culturi.
Pentru evaluarea unei sole contează numărul plantelor viabile pe metru pătrat, distribuția lor, dezvoltarea rădăcinilor și starea generală a vegetației.
Solul uscat mărește consumul de motorină și costul lucrărilor
Lipsa apei produce pierderi economice încă înainte ca fermierul să poată evalua recolta viitoare.
În reportajul din Dolj, agricultorii arată că terenul foarte tare necesită treceri suplimentare cu utilajele pentru pregătirea patului germinativ.
Fiecare intervenție înseamnă motorină, timp de lucru, uzura echipamentelor și cheltuieli cu personalul.
În plus, atunci când răsărirea este compromisă, fermierul poate ajunge în situația de a suporta costul înființării culturii fără a obține producția anticipată.
Un fenomen asemănător a fost raportat la începutul lunii octombrie în județul Olt. Potrivit informațiilor prezentate de AGRONET.ro despre dificultățile semănatului din Olt, agricultorii efectuau două sau trei treceri pentru pregătirea terenului, iar din aproximativ 16.000 de hectare deja însămânțate cu rapiță numai 300 de hectare beneficiau de irigații.
Directorul Direcției Agricole Județene Olt, Ion Drăgoi, aprecia atunci că o ploaie de 15–20 l/mp ar îmbunătăți condițiile pentru instalarea culturii.
Cantitatea respectivă reprezintă o evaluare pentru situația locală din Olt, nu o garanție că aceeași ploaie va fi suficientă în toate parcelele din Dolj.
Efectul precipitațiilor depinde de textura solului, umiditatea existentă înaintea ploii, adâncimea semințelor și temperaturile ulterioare.
Seceta determină unele ferme să renunțe la rapiță
Problemele din Dolj apar după un sezon în care mai mulți agricultori din țară și-au modificat structura culturilor din cauza lipsei apei.
În Bihor, fermierul Florin Ciurdariu a decis în septembrie să renunțe la aproximativ 200 de hectare de rapiță planificate pentru campania 2026–2027, după mai mulți ani marcați de secetă și pierderi agricole.
Cazul a fost prezentat de AGRONET.ro în analiza privind renunțarea la rapiță și reducerea investițiilor.
Decizia fermierului bihorean a fost luată înainte de efectuarea lucrărilor de înființare a culturii. În Dolj, o parte dintre agricultori au efectuat deja semănatul și suportă riscul compromiterii investiției.
Cele două situații au consecințe economice diferite.
Fermierul care renunță la semănat evită costul semințelor și al unor lucrări suplimentare, dar trebuie să identifice o altă cultură pentru suprafața respectivă.
Cel care a semănat deja trebuie să evalueze dacă plantele rămase au potențial suficient pentru continuarea culturii sau dacă parcela va necesita o schimbare de destinație în primăvară.
Peste 800.000 de hectare de rapiță, cultivate în România în 2026
Rapița a câștigat teren în agricultura românească în ultimii ani, pe fondul interesului pentru culturile care valorifică precipitațiile din sezonul rece.
În mai 2026, suprafața națională cultivată cu rapiță era estimată la aproximativ 800.000 de hectare, potrivit datelor prezentate de Televiziunea Română.
Această cifră se referă la cultura destinată recoltării în 2026. Nu reprezintă o suprafață finală, confirmată, pentru însămânțările efectuate în toamna anului 2026, care vor intra în recolta din 2027.
Extinderea rapiței a fost influențată de rezultatele economice ale culturilor de toamnă și de dificultățile tot mai mari întâmpinate la porumb în perioadele cu secetă de vară.
Totuși, experiențele din această toamnă arată că rapița nu elimină riscul climatic. Cultura poate valorifica precipitațiile din iarnă și primăvară, dar are nevoie de suficientă apă încă din momentul semănatului.
Fără o răsărire corespunzătoare, avantajele perioadei de vegetație mai lungi se reduc.
Ce trebuie evaluat în parcelele cu rapiță răsărită neuniform
Pentru fermierii din Dolj care au rapiță afectată de secetă, principala decizie agronomică privește potențialul de recuperare al culturii.
Evaluarea trebuie făcută pe parcelă, nu numai după aspectul unei singure porțiuni de teren.
Sunt importante:
- densitatea plantelor vii, determinată prin numărători în mai multe puncte reprezentative;
- uniformitatea răsăririi și suprafața ocupată de goluri;
- stadiul de dezvoltare al plantelor și starea sistemului radicular;
- umiditatea din zona rădăcinilor, nu doar aspectul suprafeței solului;
- evoluția temperaturilor și a precipitațiilor înaintea intrării în iarnă.
În ghidurile AHDB, pentru instalarea culturii este utilizat ca reper tehnic un interval de aproximativ 25–40 de plante pe metru pătrat, în funcție de sistemul de cultură. Acesta nu este un prag universal pentru întoarcerea rapiței, iar populațiile mai reduse pot avea capacitate de compensare.
În această etapă, decizia de a menține o cultură slab răsărită trebuie corelată cu starea reală a plantelor, costurile deja efectuate și alternativele disponibile pentru primăvară.
Pentru agricultorii din Dolj, următoarele precipitații vor avea o importanță deosebită. Dacă solul continuă să se usuce, plantele răsărite recent pot pierde din capacitatea de dezvoltare înaintea iernii. Dacă umiditatea se reface, o parte dintre solele afectate ar putea recupera din întârziere, în funcție de densitatea și vigoarea plantelor.
Miza economică este păstrarea unei culturi viabile pentru recolta din 2027, fără investiții suplimentare în parcele unde potențialul de producție s-a redus prea mult.
