În acest articol
Semănatul grâului și orzului nu a început în Olt, iar rapița este la 80%, după mai mult de o lună fără precipitații. Solul foarte uscat îi obligă pe fermieri să facă două sau chiar trei treceri cu utilajele pentru pregătirea terenului, ceea ce crește consumul de motorină înainte ca sămânța să ajungă în pământ, potrivit informațiilor publicate de Săptămâna Financiară și declarațiilor acordate de directorul Direcției Agricole Județene Olt, Ion Drăgoi, pentru AGERPRES.
Din 20.000 de hectare cu rapiță, aproximativ 16.000 au fost semănate
Planul pentru această toamnă este de aproximativ 20.000 de hectare cu rapiță, iar până la începutul lunii octombrie fuseseră însămânțate circa 16.000 de hectare. Rezultă un progres de aproximativ 80%, însă problema nu mai este doar intrarea semănătorilor în câmp, ci și răsărirea culturii.
Ion Drăgoi spune că fermierii au semănat în condiții de sol foarte uscat și că o ploaie de numai 2–4 l/mp poate fi insuficientă: plantele pot răsări, dar cultura rămâne vulnerabilă dacă precipitațiile nu continuă. În evaluarea sa, un episod de aproximativ 15–20 l/mp ar oferi condiții mai bune pentru ca rapița să intre în iarnă suficient de dezvoltată. Este o apreciere făcută pentru situația actuală din județ, nu o cantitate universală aplicabilă oricărei parcele.
Irigarea rezolvă problema doar pe o suprafață foarte mică. Din cele aproximativ 16.000 de hectare deja semănate cu rapiță, doar 300 de hectare sunt irigate, în zona Băbiciu. Asta înseamnă mai puțin de 2% din suprafața însămânțată până acum.
Problema nu este nouă. Încă din 11 septembrie, fermierii din Olt raportau teren foarte uscat și dificultăți la pregătirea celor 20.000 de hectare planificate cu rapiță. Între timp, semănatul a avansat, însă ploile suficiente pentru instalarea culturii au întârziat.
Două-trei treceri în loc de una înseamnă motorină consumată înainte de semănat
Pe un teren cu umiditate suficientă, pregătirea patului germinativ poate necesita mai puține intervenții. În Olt, situația descrisă de DAJ este acum alta: solul tare îi obligă pe agricultori să intre de două sau trei ori cu utilajele.
„Dacă plouă, elimină din cheltuială. Pentru că nu mai fac două-trei treceri, dintr-o singură trecere au terminat”, a explicat Ion Drăgoi.
Fiecare trecere suplimentară înseamnă motorină, ore de funcționare pentru tractor și utilaj, uzură și timp pierdut într-o perioadă în care fereastra de semănat se îngustează.
O situație asemănătoare a fost documentată de AGRONET.ro în Bihor, unde seceta a adăugat până la trei lucrări în câmp și a mărit consumul de motorină înainte de semănat. Acolo, presiunea financiară a venit după pierderi severe la porumb, ceea ce a redus și lichiditățile disponibile pentru noua campanie.
Îngrășămintele pot ajunge la 6.500 lei/ha dacă plata este amânată până la recoltare
La motorină se adaugă costul inputurilor. Potrivit directorului DAJ Olt, îngrășămintele complexe pot ajunge la 4.000–5.500 lei/ha, iar achizițiile cu plata amânată până la recoltare pot urca spre 6.000–6.500 lei/ha. Sunt valori comunicate de oficialul DAJ pentru condițiile comerciale întâlnite de fermieri, nu o cotație standard valabilă pentru toate fermele.
Datele merită puse în context. În august, același reprezentant al DAJ estima că o tehnologie agricolă completă pentru culturile din Olt ajungea la aproximativ 4.000–4.500 lei/ha, circa 75% din cost fiind atribuit inputurilor precum îngrășămintele, erbicidele și pesticidele.
Cele două valori nu trebuie adunate și nici tratate automat ca fiind aceeași categorie de cheltuieli. Ele provin din declarații făcute în momente diferite și descriu situații comerciale diferite. Fără un deviz complet pe cultură și fermă nu poate fi calculat costul final al înființării unui hectar în această toamnă.
Olt vine după producții bune, dar cu prețuri care nu au ținut pasul cu inputurile
Presiunea din actuala campanie apare după un an cu randamente bune la culturile de toamnă. În 2026, Olt a raportat o medie de aproximativ 7 t/ha la grâu, pe 145.000 de hectare, 5 t/ha la orz, pe 20.000 de hectare, și 3,5 t/ha la rapiță, pe 15.500 de hectare.
Producțiile bune nu au eliminat însă problema marjei. Ion Drăgoi arăta încă din august că prețurile de valorificare au rămas apropiate de cele din 2025, în timp ce cheltuiala pe hectar a crescut. În cazul grâului, prețul indicat atunci era de 0,85–0,90 lei/kg la depozit, înainte de unele costuri suplimentare de transport și manipulare.
Și culturile de primăvară au încheiat sezonul cu rezultate relativ bune în județ. Floarea-soarelui a ajuns la o medie de aproximativ 3 t/ha, iar porumbul neirigat la 5–6 t/ha. Pentru suprafețele irigate, estimarea la porumb depășea 12 t/ha.
Diferența dintre irigat și neirigat arată însă cât de importantă rămâne apa. La rapița semănată în această toamnă, numai 300 de hectare beneficiază acum de irigare.
Așteptarea ploii reduce lucrările, dar poate împinge semănatul mai târziu
Pentru grâu și orz, fermierii din Olt nu începuseră încă semănatul la 2 octombrie, preferând să aștepte precipitațiile pentru a putea pregăti terenul cu mai puține treceri. Decizia reduce riscul de a cheltui suplimentar pe un sol foarte tare, dar mută presiunea spre calendarul culturii.
La rapiță, unde fereastra este mai restrictivă, AGRONET.ro a analizat anterior ce pierde cultura atunci când semănatul este amânat. O plantă care răsare târziu are mai puțin timp pentru dezvoltarea rozetei și a sistemului radicular înainte de iarnă, însă semănatul în praf fără perspectiva unor precipitații suficiente poate produce la rândul său pierderi.
Aceeași problemă a apărut în această toamnă și în alte regiuni. AGRONET.ro relata în august că seceta din Bihor, Arad și Moldova începea deja să pună presiune pe însămânțările de toamnă. În Olt, efectul se vede acum direct în numărul de lucrări, consumul de combustibil și întârzierea semănatului la grâu și orz.
Pentru fermierii din județ, următoarele precipitații nu înseamnă doar apă pentru răsărire. Ele pot decide și câte treceri mai sunt necesare cu utilajele și, implicit, cât va costa înființarea culturilor care vor fi recoltate în 2027.
