În acest articol
Seceta din 2026 începe să lovească întregul lanț agricol, de la porumbul care nu mai ajunge la recoltare până la furajele pentru animale și pregătirea culturilor din toamnă. În Bihor, fermierul Dan Corbuț spune, într-o declarație publicată de Agrointeligența, că traversează cel mai secetos an din cei 30 de ani de activitate în agricultură și estimează că vor exista suprafețe de porumb de pe care nu se va recolta nimic. Situația din vest se adaugă pagubelor raportate în alte județe și unui deficit de apă care afectează culturile de primăvară în mai multe regiuni ale țării.
Dan Corbuț, administrator al Romina Agroimpex și director general al Agroind Cauceu, indică pentru mai multe localități din nordul județului Bihor numai 250–280 l/mp de precipitații acumulate din septembrie 2025 până în august 2026. Este vorba despre Biharia, Cauaceu, Tămășeu, Diosig, Săcueni și Valea lui Mihai, zone agricole importante ale județului.
Efectele deficitului de apă s-au văzut, potrivit fermierului citat de Agrointeligența, încă de la culturile semănate în toamna trecută. Producțiile obținute au fost de aproximativ 4–4,5 t/ha la grâu și orz și de 2,5–3 t/ha la rapiță. Pentru culturile de primăvară, estimările sunt mult mai reduse: în unele sole porumbul nu ar mai urma să fie recoltat, iar în altele producția ar putea coborî spre 1 t/ha. La floarea-soarelui, estimarea fermierului este de 1,5–2 t/ha.
„La porumb vor fi zone unde chiar nu se va recolta nimic sau undeva la o tonă. Floarea-soarelui, la fel, vor fi producții undeva la o tonă și jumătate, maximum două.”
Valorile descriu situația exploatațiilor și a zonelor despre care vorbește Dan Corbuț, nu media județului sau a României. Importanța lor este însă dată de faptul că același tip de problemă apare în tot mai multe regiuni agricole.
Aradul a intrat în vară cu zeci de mii de hectare afectate
În județul Arad, dimensiunea secetei poate fi urmărită și prin suprafețele declarate calamitate. AGRO TV relata în iulie, pe baza datelor Direcției pentru Agricultură Județene Arad, că 760 de înștiințări vizau 51.303,47 hectare declarate calamitate.
Cele mai mari suprafețe erau la grâu și rapiță:
Cultură | Suprafață declarată calamitată |
|---|---|
Grâu | 32.296,34 ha |
Rapiță | 13.487,02 ha |
Orz | 4.004,53 ha |
Orzoaică | 716,48 ha |
Triticale | 362,15 ha |
Datele prezentate de AGRO TV indicau că suprafața afectată reprezenta 28,14% din cea însămânțată cu grâu și peste 30% din cea cultivată cu rapiță. Verificările din teren continuau la momentul raportării.
Această succesiune contează pentru bilanțul fermelor. În multe exploatații din vest, anul nu a început cu pierderi la porumb, ci cu producții slabe sau suprafețe calamitate la culturile de toamnă. Problemele de la porumb și floarea-soarelui vin astfel peste un prim val de pierderi deja acumulat.
Moldova raportează aceeași presiune asupra porumbului
Situația nu este limitată la vestul țării. AGRONET.ro a relatat despre seceta care afectează din nou porumbul în județul Iași, unde fermierii au semnalat probleme la porumb, floarea-soarelui și soia după perioade de arșiță și deficit de apă.
Cristian Stoica, președintele ACCPT „Grânarii” Iași, estima că seceta din 2026 este cu cel puțin 30% mai severă decât cea din anul precedent în zona în care activează. Diferențele dintre județe rămân mari, dar semnalul comun este deteriorarea culturilor de primăvară în perioadele decisive pentru formarea producției.
Comisia Europeană a redus prognozele pentru porumb și floarea-soarelui
Presiunea asupra culturilor de vară nu este numai o observație a fermierilor români. În raportul MARS din iulie, Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene a redus prognozele de randament pentru toate culturile de primăvară și vară urmărite la nivel european.
Cele mai mari revizuiri negative, de aproximativ 6–7%, au fost înregistrate la porumbul pentru boabe și floarea-soarelui. Pentru vestul României, analiza europeană arată că temperaturile ridicate au redus suplimentar rezerva de apă din sol și au agravat condițiile de secetă.
Aceasta este legătura dintre relatările locale și tabloul regional: fermele din Bihor sau Arad nu traversează un episod complet izolat, ci fac parte dintr-o zonă europeană în care temperaturile foarte ridicate și lipsa apei au redus perspectivele pentru culturile de vară.
Porumbul are și o suprafață mai mică decât anul trecut
Pentru România, efectul secetei este amplificat de suprafața cultivată. Datele Ministerului Agriculturii analizate de AGRONET.ro arătau că, până la 30 iunie 2026, culturile de primăvară însumau aproximativ 3,6 milioane de hectare, cu 352.700 de hectare mai puțin decât în 2025.
Cea mai mare reducere a fost la porumb și sorg. Suprafața a coborât la aproximativ 1,7 milioane de hectare, cu 283.200 de hectare, respectiv 14,21%, sub nivelul anului trecut. La floarea-soarelui, suprafața a scăzut cu aproximativ 45.400 de hectare, până la circa 1,13 milioane de hectare.
Această combinație este importantă: România pornește deja de la o suprafață mai mică de porumb, iar seceta reduce acum randamentele în unele dintre zonele importante de producție. Dacă pierderile severe se confirmă pe suprafețe extinse, efectul va apărea atât în producția medie, cât și în cantitatea totală disponibilă.
Seceta trece din câmp în fermele de animale
O producție mică la porumb sau pe pășuni nu rămâne doar problema cultivatorului. Ea se transferă spre crescătorii de animale prin disponibilitatea și costul furajelor.
AGRONET.ro a prezentat situația crescătorilor de bivoli din Transilvania, unde Călin Andrei Zanc, președintele Asociației Crescătorilor de Bivoli din Transilvania, estima o creștere cu cel puțin 40% a costurilor cu furajele.
Aici seceta produce un efect în lanț. Fermierul vegetal recoltează mai puțină marfă și pierde venituri, iar crescătorul de animale poate fi obligat să cumpere mai mult furaj și la costuri mai ridicate. Pentru fermele mixte, cele două probleme se pot suprapune în aceeași exploatație.
Întrebarea din Bihor: se mai poate semăna în toamnă?
Cea mai importantă consecință pentru lunile următoare poate să nu fie însă recolta actuală, ci pregătirea noului sezon.
Dan Corbuț avertizează, în declarația publicată de Agrointeligența, că terenurile din nordul Bihorului sunt atât de uscate încât, fără precipitații serioase în septembrie, fermierii vor trebui să analizeze dacă mai pot înființa culturile de toamnă în condiții normale.
„Dacă nu vom avea precipitații serioase în luna septembrie, atât de uscat este pământul încât nu are niciun rost să se însămânțeze în această toamnă absolut nimic.”
Problema este una economică la fel de mult cât este una agronomică. Fermierii care vin după recolte mici trebuie să finanțeze din nou sămânța, fertilizarea, motorina și lucrările solului, iar decizia trebuie luată într-un moment în care umiditatea terenului poate face diferența între o cultură instalată corespunzător și o nouă investiție expusă riscului.
În paralel, continuă constatarea pagubelor. AGRONET.ro a explicat procedura pentru culturile calamitate în 2026, inclusiv termenul de 15 octombrie pentru notificarea pagubelor de peste 30% la culturile de primăvară.
Tabloul din august arată astfel un sezon în care pierderile se suprapun. Aradul are zeci de mii de hectare declarate calamitate, în Bihor sunt raportate sole de porumb fără perspectivă de recoltă, în Moldova fermierii vorbesc despre o secetă mai dură decât în 2025, iar Comisia Europeană și-a redus prognozele pentru culturile de vară.
Bilanțul secetei din 2026 nu se va opri, așadar, la tonele de porumb sau floarea-soarelui care lipsesc din recolta acestui an. El va include veniturile pierdute, costurile suplimentare cu furajele, suprafețele calamitate și capacitatea financiară a fermelor de a începe campania 2026–2027. Dacă rezerva de apă din sol nu se reface, efectele unei veri foarte slabe pot fi transferate direct în următorul an agricol.
