În acest articol
Seceta scumpește furajele pentru crescătorii de bivoli din Transilvania, iar fermele mici riscă să intre în iarnă cu rezerve insuficiente și cheltuieli mai mari. Călin Andrei Zanc, președintele Asociației Crescătorilor de Bivoli din Transilvania, a declarat pentru G4Food că recoltele au fost afectate, iar prețurile furajelor au crescut cu cel puțin 40%.
Problema imediată nu este alimentarea animalelor cu apă, ci constituirea stocurilor de hrană pentru sezonul rece. Crescătorii folosesc în principal puțuri, fântâni și râuri, iar scăderea volumului de apă nu a produs, deocamdată, dificultăți critice în fermele reprezentate de asociație.
„Sunt probleme în cazul crescătorilor de bivoli pentru furajarea pentru iarnă. Recoltele au fost afectate de seceta de până acum.”
Peste 1.900 de crescători au în medie efective mici
Asociația Crescătorilor de Bivoli din Transilvania reunește peste 1.900 de crescători și aproximativ 16.800 de animale. Dintre acestea, 12.400 sunt bivolițe matcă, potrivit datelor comunicate de Călin Andrei Zanc.
Indicator | Valoare comunicată |
|---|---|
Crescători înscriși în asociație | peste 1.900 |
Efectiv total | aproximativ 16.800 de animale |
Bivolițe matcă | 12.400 de animale |
Raportarea efectivului total la numărul membrilor arată că activitatea este fragmentată între numeroase gospodării și exploatații de dimensiuni reduse. Reprezentantul asociației a precizat că majoritatea membrilor sunt crescători de subzistență.
Efectivele mici pot fi supravegheate și adăpate mai ușor decât turmele mari, însă crescătorii au mai puține posibilități de negociere la cumpărarea furajelor și suportă mai greu creșterea cheltuielilor. Achizițiile în cantități reduse și transportul până la gospodărie pot ridica suplimentar costul hranei.
Prețurile furajelor ar fi crescut cu cel puțin 40%
Călin Andrei Zanc afirmă că motorina și energia au contribuit la scumpirea hranei pentru animale. Potrivit estimării sale, prețurile furajelor au crescut cu minimum 40%.
Procentul nu este însoțit de o perioadă de referință, de prețuri pe tonă sau de o separare între fân, lucernă, cereale și alte categorii de hrană. Din acest motiv, valoarea descrie situația semnalată de asociație, dar nu permite calcularea costului suplimentar pentru fiecare fermă.
Pentru evaluarea necesarului până la primăvară, fiecare exploatație trebuie să țină cont de:
- numărul și categoria animalelor;
- cantitatea de fân și alte furaje deja depozitată;
- producția obținută de pe suprafețele proprii;
- perioada estimată de stabulație;
- pierderile de la depozitare;
- cantitatea care trebuie cumpărată;
- prețul și distanța de transport.
Seceta poate afecta simultan pășunile și culturile folosite pentru fân, siloz sau boabe. AGRONET.ro a prezentat efectele căldurii extreme și ale deficitului de apă, într-un context în care evaporarea accelerată reduce apa disponibilă în sol și pune presiune pe culturile de vară, inclusiv pe cele furajere.
Apa provine în principal din surse naturale
Crescătorii de bivoli din asociație nu depind, în general, de rețelele centralizate pentru adăparea animalelor. Ei folosesc apă din puțuri, fântâni și râuri, iar zonele în care sunt ținute efectivele încă dispun de asemenea surse.
„Sigur că a scăzut volumul de apă, dar încă nu s-au plâns crescătorii de această situație.”
Situația poate varia între localități și exploatații. Declarația nu înseamnă că toate sursele din Transilvania au debite suficiente sau că alimentarea va rămâne stabilă până la sfârșitul verii. Asociația urma să discute concret problemele membrilor în săptămâna de după publicarea materialului, astfel că nu exista încă o evaluare completă a pierderilor și a necesarului de intervenție.
Fermele mici resimt mai greu costurile și lipsa sprijinului
Președintele asociației susține că numeroși membri nu beneficiază de subvenții, din cauza dimensiunii reduse a exploatațiilor. Materialul-sursă nu precizează schemele de sprijin la care se referă, suprafețele sau efectivele declarate și motivele concrete pentru care fiecare crescător nu ar încasa plăți.
Situația nu trebuie interpretată ca o neeligibilitate generală a crescătorilor de bivoli. Accesul la plăți depinde de condițiile fiecărei scheme, de înregistrarea exploatației, de efectivele și suprafețele eligibile și de respectarea cerințelor din documentele oficiale.
Dimensiunea mică a fermelor creează și probleme de valorificare. AGRONET.ro a relatat că unele exploatații de lapte din județul Alba au pierdut traseele de colectare, deoarece cantitățile reduse și distanțele mari au făcut transportul neatractiv pentru procesatori.
Această situație privește ferme de vaci și nu descrie direct piața laptelui de bivoliță. Ea arată însă dificultatea comună a exploatațiilor mici: costurile zilnice continuă, chiar dacă accesul la cumpărători, procesare sau transport devine nesigur.
Amploarea pierderilor nu a fost încă evaluată
Asociația nu a comunicat suprafețele afectate de secetă, producția de furaje pierdută sau cantitatea care lipsește pentru iarnă. Nu există nici o estimare privind numărul crescătorilor care vor fi obligați să cumpere hrană ori valoarea totală a cheltuielilor suplimentare.
Pentru stabilirea impactului asupra sectorului sunt necesare date despre:
- producția de furaje din 2026 comparativ cu un an obișnuit;
- stocurile existente în gospodării;
- prețurile pe categorii de furaje;
- efectivele pentru care hrana nu este asigurată;
- situația surselor de apă la nivel local;
- schemele de sprijin accesate de crescători;
- evoluția producției și a valorificării laptelui de bivoliță.
Până la centralizarea acestor informații, riscul principal rămâne creșterea costurilor pentru fermele mici. Dacă stocurile proprii nu acoperă sezonul rece, crescătorii vor trebui să cumpere furaje la prețuri mai mari sau să reducă efectivele.
