
În acest articol
Jiaogulan, o plantă cățărătoare originară din Asia, atrage atenția prin compușii săi bioactivi și posibilitatea de a fi cultivată în spații protejate, inclusiv în zone cu climă temperată. Cunoscută popular drept „planta longevității” sau „iarba nemuririi”, specia Gynostemma pentaphyllum aparține familiei Cucurbitaceae, aceeași din care fac parte castraveții, dovlecii și pepenii. Potrivit Royal Botanic Gardens, Kew, planta este răspândită natural în numeroase regiuni din Asia și se dezvoltă predominant în climate subtropicale.
Interesul pentru jiaogulan este susținut de cercetările asupra unor substanțe numite gipenoside, din categoria saponinelor. Acestea au fost investigate pentru posibile efecte metabolice și antioxidante. Totuși, denumirea populară de „plantă a longevității” nu reprezintă o concluzie științifică: nu există dovezi clinice că utilizarea sa prelungește viața oamenilor. Pentru horticultura europeană, specia ridică și o problemă mai puțin cunoscută, legată de condițiile de cultivare și de regulile privind comercializarea produselor obținute din plantă.

Ce este jiaogulan și de ce este comparată cu ginsengul
Jiaogulan (Gynostemma pentaphyllum) este o plantă erbacee perenă, cu tulpini cățărătoare și frunze compuse, de regulă din cinci foliole. Crește natural în zone cu vegetație bogată, unde beneficiază de umiditate și protecție parțială față de lumina solară directă.
În medicina tradițională asiatică, frunzele au fost folosite pentru prepararea unor infuzii și extracte vegetale. Asocierea cu longevitatea provine din tradițiile locale, nu din experimente care să demonstreze prelungirea duratei vieții.
Planta mai este numită uneori „ginsengul sudului”, datorită prezenței unor saponine asemănătoare cu cele întâlnite la ginseng.
Există însă diferențe botanice importante. Ginsengul propriu-zis aparține genului Panax, din familia Araliaceae, în timp ce jiaogulan face parte din familia cucurbitaceelor. Cele două plante nu sunt înrudite îndeaproape, chiar dacă au anumite categorii de compuși bioactivi în comun.
O analiză științifică publicată în ianuarie 2025 în Journal of Functional Foods descrie principalele substanțe identificate în jiaogulan:
- Gipenoside, saponine investigate pentru efectele lor asupra metabolismului.
- Polizaharide, cu roluri biologice studiate în experimente de laborator.
- Flavonoide, compuși vegetali cu activitate antioxidantă.
- Alți metaboliți secundari implicați în reacțiile plantei la condițiile de mediu.
Existența acestor substanțe nu înseamnă automat că preparatele obținute din plantă au efecte terapeutice demonstrate la oameni.
Ce arată studiile din 2026 despre efectele asupra glicemiei
Una dintre cele mai importante cercetări recente a fost publicată în martie 2026 în revista Frontiers in Pharmacology.
Autorii au realizat o meta-analiză a opt studii clinice, care au inclus în total 584 de participanți cu diabet de tip 2.
Rezultatele agregate au indicat reducerea unor indicatori ai glicemiei în grupurile care au primit preparate cu Gynostemma pentaphyllum.
Indicator analizat | Diferența medie raportată |
|---|---|
Glicemie pe nemâncate | -0,79 mmol/l |
Hemoglobină glicată (HbA1c) | -1,01 puncte procentuale |
Glicemie la două ore după masă | -0,90 mmol/l |
Valorile provin din combinarea rezultatelor mai multor studii, cu preparate și protocoale diferite. Nu reprezintă efectul garantat al unei infuzii preparate acasă.
Deși rezultatele sunt promițătoare, ele nu stabilesc că jiaogulan poate înlocui tratamentele pentru diabet. Sunt necesare cercetări suplimentare, cu metode standardizate, pentru evaluarea eficienței și siguranței pe termen lung.
Pentru alte efecte atribuite plantei, precum protecția cardiovasculară, reducerea inflamației sau încetinirea îmbătrânirii, o parte importantă a dovezilor provine din experimente pe celule ori animale.
Nu există dovezi clinice convingătoare că jiaogulan prelungește durata vieții oamenilor sau previne îmbătrânirea.
Cum poate fi cultivată jiaogulan în România
Din perspectivă horticolă, jiaogulan este interesantă deoarece produce masă vegetală prin dezvoltarea unor lăstari lungi, care pot fi conduși pe suporturi.
Un studiu de sinteză publicat în International Journal of Food Properties prezintă condițiile de cultivare și principalele cerințe ale plantei.
Specia preferă solurile cu conținut ridicat de materie organică, umiditate relativ constantă și drenaj bun.
Factor de cultivare | Cerințe și recomandări orientative |
|---|---|
Sol | Fertil, bogat în materie organică, bine drenat |
pH | Aproximativ 6,0–8,0, cu interval preferat în jur de 6,5–7,0 |
Lumină | Semiumbră sau lumină filtrată |
Umiditate | Substrat menținut moderat umed, fără băltire |
Susținere | Spalieri, plase sau alte suporturi pentru lăstarii cățărători |
Înmulțire | Semințe sau material vegetativ |
Protecție iarna | Recomandată în regiunile cu înghețuri puternice |
Pentru România, o cultură experimentală ar putea fi încercată în ghivece mari, sere ori solarii cu posibilitatea controlării temperaturii.
Primăvara, plantele tinere trebuie protejate de înghețurile târzii. În regiunile cu veri foarte calde, expunerea prelungită la soare puternic poate necesita umbrire.
Cercetările arată că lumina influențează atât dezvoltarea plantei, cât și acumularea compușilor secundari. Prin urmare, o creștere rapidă a masei vegetale nu garantează automat o concentrație ridicată de gipenoside.
Rezistența la temperaturi negative trebuie evaluată în funcție de materialul vegetal și de condițiile locale. Există observații horticole privind supraviețuirea părților subterane după perioade reci, dar acestea nu justifică recomandarea speciei drept cultură sigură în câmp deschis în toate regiunile României.
Poate deveni o cultură comercială pentru fermierii români?
Din punct de vedere agronomic, jiaogulan ar putea fi studiată ca plantă specializată, cultivată pe suprafețe mici, unde producătorul poate controla umiditatea, lumina și recoltarea frunzelor.
Posibilele direcții de valorificare includ producția de plante ornamentale, material săditor și, acolo unde legislația permite, materie primă pentru produse specializate.
Există însă două probleme importante pentru o eventuală investiție.
Prima este absența unor date economice locale solide. Nu există suficiente rezultate publice privind producția de frunze la hectar în condițiile României, costurile de cultură, necesarul de muncă și prețurile contractuale pentru materia primă.
A doua, chiar mai importantă, este statutul juridic al produselor alimentare obținute din jiaogulan în Uniunea Europeană.
Atenție la regulile europene: planta nu poate fi comercializată oricum ca aliment
În Uniunea Europeană, utilizarea unor plante și extracte este reglementată prin Regulamentul (UE) 2015/2283 privind alimentele noi.
Regulamentul se aplică alimentelor care nu au un istoric demonstrat de consum semnificativ în UE înainte de 15 mai 1997 și pentru care, în anumite situații, este necesară autorizarea înainte de introducerea pe piață.
Conform informațiilor din catalogul oficial Novel Food al Comisiei Europene, statutul jiaogulan trebuie analizat în funcție de partea plantei și de forma produsului.
În actualizările din 2026, frunzele de Gynostemma pentaphyllum sunt identificate ca nefiind alimente noi pentru utilizarea în suplimente alimentare. Această încadrare nu înseamnă însă că sunt autorizate automat pentru orice tip de produs alimentar sau băutură.
În schimb, un extract standardizat la 80% gipenoside a fost încadrat ca ingredient alimentar nou neautorizat.
Pentru un producător care ar dori să vândă frunze uscate, infuzii sau extracte, distincțiile sunt esențiale:
- Comercializarea unei plante vii ca ornament nu echivalează cu vânzarea unui aliment.
- Utilizarea frunzelor în suplimente alimentare trebuie să respecte condițiile aplicabile acestei categorii.
- Comercializarea ca infuzie alimentară obișnuită nu este automat permisă.
- Extractele concentrate pot avea un statut juridic diferit față de frunzele uscate.
- Mențiunile privind prevenirea sau tratarea bolilor nu pot fi folosite liber în promovarea produselor.
Pentru un proiect comercial în România, statutul exact al produsului trebuie verificat cu autoritățile competente înaintea investițiilor în procesare și distribuție.
O plantă interesantă pentru cercetare, nu o soluție miraculoasă
Jiaogulan reunește câteva caracteristici care justifică interesul cercetătorilor: crește relativ rapid în condiții favorabile, produce masă vegetală utilizabilă și conține compuși bioactivi care au fost studiați pentru efectele lor metabolice.
Totuși, între rezultatele obținute în laborator, utilizarea tradițională din Asia și dezvoltarea unei culturi comerciale în România există diferențe importante.
Pentru fermierii interesați de diversificare, primul pas rezonabil ar fi testarea unui număr redus de plante, urmărind ritmul de creștere, producția de frunze, rezistența la temperaturi scăzute și necesarul de apă.
O asemenea testare ar permite evaluarea adaptării horticole, fără să presupună existența unei piețe alimentare sau farmaceutice garantate.
Jiaogulan merită studiată ca specie horticolă și ca sursă de compuși vegetali, dar titulatura de „plantă a longevității” rămâne una tradițională, nu o proprietate demonstrată științific.
Pentru agricultura românească, oportunitatea reală nu constă în promisiunea unei plante miraculoase, ci în cercetarea posibilităților de cultivare și valorificare legală a unor specii noi, cu cerere specializată.



